Adresa
:
[go:
nahoru
,
domu
]
Vai al contenuto
Menu principale
Menu principale
sposta nella barra laterale
piattà
Navigazione
Pagina maestra
Indice alfabeticu
Un articulu à casu
Ultime mudifiche
Aiutu
Cumunità
Purtone
Dunazioni
Ricerca
Circà
Aspettu
Registramentu
Cunnessione
Strumenti persunali
Registramentu
Cunnessione
Pagine per utenti anonimi
ulteriori informazioni
Cuntribuzioni
Discussione per stu indirizzu IP
Mudifica di
Atina
(sezzione)
Aghjunghje lingue
Pàgina
Discussione
corsu
Leghje
Mudificà
Edità a fonte
Vede a cronolugia
Arnesi
Strumenti
sposta nella barra laterale
piattà
Azioni
Leghje
Mudificà
Edità a fonte
Vede a cronolugia
Generali
Pagine ligate
Cambiamenti assuciati
Caricà un schedariu
Pagine speciali
Infurmazione annantu à a pagina
Ottieni URL breve
Scarica codice QR
Elementu Wikidata
In altri prugetti
Aspettu
sposta nella barra laterale
piattà
Attenzione:
ùn sè micca un utilizatore registratu, oppuru ùn ai fattu a
cunnessione
. U to indirizzu IP serà registratu indu a
cronolugia
di a pagina.
Controllo anti-spam.
NON
riempirlo!
== Sucità == === Riligione === [[File:Vescovato di Atina.JPG|thumb|right|U palazzu di l'episcupatu.]] ==== Vicende storiche à prupositu di a diocesi è di a prepositura ==== A storia di a Chjesa d'Atina distingue dui periudi, quellu di i veschi è quellu di i prepositi<ref>L’infundatezza di a seria di i veschi, à parte da Marcu di Galilea (44 d.C.) finu à Ghjuvanni (1086), dighjà sustinuta da Lanzoni è Kehr, hè stata dimustrata da [[Herbert Bloch]] è da a Vircillo Franklin (vd. ''infra'' Bibliugrafia circa l'origine di u titulu di diocese è prepositura), chì anu definitivamente chjaritu, incù assai prove è argumenti, ch'è a lista di i veschi fù in rialità cumpilata da [[Petru Diaconu]] bibliutecariu è archivistu di Montecassinu († dopu à u 1159).</ref>. Hè più difficiule invece à capisce l'origine di u ''status'' di prepositura ''nullius dioecesis'' di u quale Atina hà gosu in u corsu di u tempu. Inglubata in a diocesi di [[Sora]], Atina, dighjà in u 1145 era forse retta da un privostu monacu di Montecassinu, u quale abate avia ghjà u drittu di numinà i privosti atinati. 'Ssa situazione fubbi ratificata in u 1194 quandu a cità sana fubbi dunata à Montecassinu da l'imperatore Arrigu VI di Svevia. Suttratta à i cassinesi da Federicu II di Svevia in u 1227, a cità frà diverse vicende fù dopu sottuposta à l'auturità di i varii signori feudale di a Valle di Cominu, micca senza numerosi cuntrasti, trà u XIV è u XVI seculi, incù u sediu episcupale di Sora, di a quale Atina ùn vuli ricunnosce l'auturità. À a fine di u seculu XVII, dopu à a suspinsione in u 1692 di u privostu Leliu Catarinella, a prepusitura fubbi affidata à l'abate di Montecassinu Andria Deodati, dopu vescu di [[Rossanu (Italia)|Rossanu]] (†1713). Numinatu privostu Tumasgiu De Marcu in u 1693, dopu à a so morte viulente a Cungregazione di i veschi privò Atina di a prepositura indepindente, annessendu la à a diocesi d'[[Aquinu]]. Infine [[papa Grigoriu XVI]] incù a bolla ''Romanus Pontifex'' u 19 nuvembre 1834, abuliscendu a ghjurisdizione prepusiturale pose Atina sottu à l'auturità di l'abbazia di Montecassinu. À quandu ristabilita a carica di privostu da [[papa Lione XIII]] in a 1878, fùbbi accullata à l'abbati cassinesi, mentre a chjesa atinate di S. Maria era dichjarata cuncattedrale. Infine incù u dicretu di a Cungrigazione pè i Veschi di u 21 marzu 1977 (''Montis Casini et aliarum. De mutatione finium. A Casinum montem'') u territoriu sanu di a prepositura d'Atina hè statu incurpuratu incù quellu di l'abbazia territuriale di Montecassinu, mentre à listessu tempu fù dichjarava tolta a dinuminazione di "prepositura".
Cummentu:
Salvando le modifiche, accetti le
condizioni d'uso
, e accetti irrevocabilmente di rilasciare il tuo contributo in base alle licenze
Creative Commons Attribuzione-Condividi allo stesso modo 4.0
e
GFDL
. Accetti inoltre che un collegamento ipertestuale o URL sia sufficiente per l'attribuzione in base alla licenza Creative Commons.
Annullà
Guida
(si apre in una nova finestra)