fânaț

See also: fanât

Romanian

Etymology

From a Vulgar Latin root *fenacium or *fenaceum, from Latin fenum, or a back-formation from fânețe, plural of fâneață. Cf. also French fenasse, Catalan and Occitan fenàs, fenassa.

Noun

fânaț n (plural fânațuri or fânațe)

1. (popular) hayfield

   Synonym: fâneață

Declension

Declension of fânaț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) fânaț	fânațul	(niște) fânațuri	fânațurile
genitive/dative	(unui) fânaț	fânațului	(unor) fânațuri	fânațurilor
vocative	fânațule		fânațurilor

Declension of fânaț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) fânaț	fânațul	(niște) fânațe	fânațele
genitive/dative	(unui) fânaț	fânațului	(unor) fânațe	fânațelor
vocative	fânațule		fânațelor

Related terms

• fân