mă
Étymologie
modifier- Du latin me.
Pronom personnel
modifierPronoms personnels accusatifs | |||
---|---|---|---|
Forme | Masculin | Féminin | Neutre |
Singulier | |||
Première personne | mă | ||
Deuxième personne | te | ||
Troisième personne | îl | o | îl |
Pluriel | |||
Première personne | ne | ||
Deuxième personne | vă | ||
Troisième personne | îi | le | le |
- Pronom personnel de la première personne du singulier en tant que complément d’objet direct, me.
Vrei să pleci dar nu mă, nu mă iei
— (O-Zone, Dragostea din tei, 2003 → lire en ligne)
Nu mă, nu mă iei, nu mă, nu mă, nu mă iei
Chipul tău și dragostea din tei
Mi-amintesc de ochii tăi
Vrei sa pleci dar nu mă, nu mă iei
Nu mă, nu mă iei, nu mă, nu mă, nu mă iei
Chipul tău și dragostea din tei
Mi-amintesc de ochii tăi
Prononciation
modifier- (Région à préciser) : écouter « mă [Prononciation ?] »