întors

Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.

română

Etimologie

Din verbul a întoarce.

Pronunție

AFI: /ɨnˈtors/

Substantiv

Declinarea substantivului întors
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	întors	întoarse
Articulat	întorsul	întoarsele
Genitiv-Dativ	întorsului	întoarselor
Vocativ	întorsule	întoarselor

înapoiere, revenire (la punctul de plecare).
răsturnare.
Întorsul fânului.
arătură (de toamnă).

Cuvinte derivate

neîntors

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului întors
	Singular	Plural
Masculin	întors	întorși
Feminin	întoarsă	întoarse
Neutru	întors	întoarse

revenit la locul de plecare.
(despre obiecte) răsucit, încovoiat, strâmb.
(pop.) jugănit, castrat.
(fig.) (rar, despre persoane sau despre firea, caracterul lor) sucit, ciudat.
(fig.) (rar, despre cuvinte sau despre vorbire) meșteșugit.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

(loc. adj.) (fam.) întors pe dos = profund nemulțumit, foarte supărat, tulburat; bosumflat.

Expresii

A face (sau a apuca) cale (a) întoarsă = a se întoarce din drum
A merge până la calea întoarsă = a nu merge departe, și a reveni la locul de plecare

Traduceri

Etimologie

Din întoarce.

Verb

forma de participiu trecut pentru întoarce.

Referințe

DEX '98 via DEX online