[go: nahoru, domu]

Sari la conținut

oca

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : OCA, ocă

Variante

  • (înv. și reg.) ocă

Etimologie

Din turcă okka, care provine din arabă أوقية (ūqīya), وقية (wiqīya).

Probabil din greacă antică οὐγκία (ounkia), confer latină uncia.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
oca
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ oca ocale
Articulat ocaua ocalele
Genitiv-Dativ ocalei ocalelor
Vocativ oca ocalelor
  1. (înv.) unitate de măsură a greutății și capacității (egală, aproximativ, cu un kilogram sau cu un litru și jumătate).
  2. vas care corespunde acestei unități de măsură.
  3. cantitate de marfă măsurată cu acest vas.

Cuvinte compuse

Expresii

  • A prinde pe cineva cu ocaua mică = a prinde pe cineva cu o minciună


Traduceri

Referințe





(català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

oca f.

  1. gâscă





(corsu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

oca

  1. gâscă (pasăre)





(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

oca

  1. gâscă





(italiano)

Etimologie

Din latină târzie *avica < avis.

Pronunție


Substantiv

oca f., oche pl.

  1. gâscă; (p. ext.) gâscan, gânsac
  2. (fig.) tânără prostuță și sentimentală, gâsculiță

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse





(sardu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

oca

  1. gâscă (pasăre)





(sicilianu)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

oca

  1. gâscă (pasăre)





(español)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

oca

  1. gâscă





(vèneto)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

oca

  1. gâscă (pasăre)