Croația: Diferență între versiuni

Format:CutieȚări Croația (croată Hrvatska) este o țară în Europa Centrală între Slovenia, Ungaria, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Muntenegru. Are ieșire la Marea Adriatică. Cu capitala la Zagreb, Croația, unul dintre membrii fondatori ai Iugoslaviei, și-a obținut independența în anul 1991. Este candidată pentru admitere în Uniunea Europeană.

Istorie

Articol principal: istoria Croației.

Croații au ajuns în Dalmația și în Panonia în secolul al VII-lea. Condusă de prinți croați, duci din anul 852, Dalmația, cuprizând și teritoriul Panoniei, după o perioadă de stăpânire bizantină și carolingiană, a devenit un puternic regat independent în anul 924. Din 1102 croații au devenit vasali ai regelui Ungariei.

În secolul al XV-lea regatul ungar a avut mult de suferit din cauza expansiunii otomane, turcii cucerind Bosnia și Herțegovina. În aceeași perioadă, teritoriul Dalmației este în cea mai mare parte stăpânit de venețieni. Dubrovnik, oraș-stat bizantin și venețian la începuturi, spre deosebire de celelate orașe-stat din Dalmația și-a obținut independența, fiind cunoscut drept Republica Dubrovnik.

Rezultatul Bătăliei de la Mohács din 1526 a determinat parlamentul croat să-și ofere țara Habsburgilor. Datorită acestora, până în secolul al XVIII-lea, cea mai mare parte din teritoriul croat a fost eliberat de sub stăpânirea turcilor. În mare parte, acest teritoriu, a fost modelat de cuceririle otomane. Istria, Dalmația și Dubrovnik, au intrat cu timpul, între anii 1797 și 1815, sub autoritatea habsburgică.

În perioada Dublei Monarhii Austro-Ungare, teritoriul croat a fost divizat între cele două componente ale acesteia, Dalmația fiind inclusă în Austria, iar nordul (Croația-Slavonia) fiind parte componentă a Ungariei. Deși în anul 1868 Ungaria a acordat o anumită autonomie Croației, în fapt conducerea era exercitată de către clasa politică maghiară, iar drepturile culturale și politice ale croaților erau încălcate.

Harta Croaţiei

După Primul război mondial, Croația s-a alăturat Statului slovenilor, croaților și sârbilor (aproximativ Slovenia, Croația și Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croația fiind transformat într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croației. Ulterior înfrângerii puterilor axei, Iugoslavia a devenit republică federală socialistă.

Alături de Slovenia, Croația și-a declarat independența pe data de 25 iunie, 1991, având ca urmare războiul croat pentru independență. Prima țară care a recunoscut noul stat a fost Germania, în decembrie 1991.

Croația este actualmente înscrisă în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Negocierile au început în luna decembrie a anului 2005.

Politică

Articol principal: politica Croației.

Împărțire administrativă

Articol principal: împărțirea administrativă a Croației.

Croația este împărțită administrativ în 20 de județe (croată: županija) plus un oraș-district, Zagreb*:

1. Județul Zagreb (Zagrebačka županija)
2. Județul Krapina-Zagorje (Krapinsko-zagorska županija)
3. Județul Sisak-Moslavina (Sisačko-moslavačka županija)
4. Județul Karlovac (Karlovačka županija)
5. Județul Varaždin (Varaždinska županija)
6. Județul Koprivnica-Križevci (Koprivničko-križevačka županija)
7. Județul Bjelovar-Bilogora (Bjelovarsko-bilogorska županija)
8. Județul Primorje-Gorski Kotar (Primorsko-goranska županija)
9. Județul Lika-Senj (Ličko-senjska županija)
10. Județul Virovitica-Podravina (Virovitičko-podravska županija)
11. Județul Požega-Slavonia (Požeško-slavonska županija)
12. Județul Brod-Posavina (Brodsko-posavska županija)
13. Județul Zadar (Zadarska županija)
14. Județul Osijek-Baranja (Osječko-baranjska županija)
15. Județul Šibenik-Knin (Šibensko-kninska županija)
16. Județul Vukovar-Srijem (Vukovarsko-srijemska županija)
17. Județul Split-Dalmatia (Splitsko-dalmatinska županija)
18. Județul Istria (Istarska županija)
19. Județul Dubrovnik-Neretva (Dubrovačko-neretvanska županija)
20. Județul Međimurje (Međimurska županija)
21. Zagreb (Grad Zagreb)*

Vezi și: Listă de orașe din Croația

Geografie

Articol principal: geografia Croației.

Lacurile Plitvice, monument universal UNESCO

Brela, Sudul Dalmației

Croația este situată în Peninsula Balcanică. Are numeroși vecini: Slovenia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, și Italia. Teritoriul său continental este împărțit în două, datorită ieșirii la Marea Adriatică pe care Bosnia și Herțegovina o are la Neum.

Relief:

• Câmpii, lacuri dealuri în N - NE (Croația Centrală și Slavonia, parte din Câmpia Panoniei);
• Munți împăduriți (Lika, Gorski Kotar, Alpii Dinarici);
• Litoralul stâncos al Mării Adriatice (Istria, Dalmația).

Clima este temperat-continentală în N și E, mediteraneană pe coastă și montană în zona centrală și sudică.

Patrimoniu mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Croația:

• Centrul istoric din Dubrovnik (1979, 1994)
• Centrul istoric și Palatul lui Dioclețian din Split (1979)
• Parcul național Plitvice (1979, 2000)
• Biserica Euphrasius și centrul istoric din Poreč (1997)
• Orașul vechi Trogir (1997)
• Catedrala Sf.Iacob din Šibenik (2000)

Populație

Evoluţia populaţiei în Croaţia (1992-2003) x 1000

Din locuitorii de la recensământul.

La recensământul din 2001 Croația avea 4.437.460 de locuitori.

Din locuitorii de la recensământul din 2001 aveau 4.399.364 (99,14 %) cetățenia croată, 44.340 (1,00 %) aveau încă o cetățenie. 17.902 (0,40 %) dețineau o cetățenie străină, iar 9.811 (0,22 %) nu aveau nici o cetățenie. La 10.383 de locuitori (0,23 %) cetățenia era necunoscută.

Personalități

Filozofie

• Faust Vrančić - filozof

Literatură

• Miroslav Krleža - poet și novelist
• Antun Gustav Matoš - poet
• August Šenoa - scriitor
• Marko Marulić - scriitor

Sport

• Davor Šuker - fotbalist
• Zvonimir Boban - fotbalist
• Dražen Petrović - baschetbalist
• Toni Kukoč - baschetbalist
• Goran Ivanišević - tenisman, câștigător al Wimbledonului
• Ivan Ljubičić - tenisman, câștigător al Cupei Davis
• Iva Majoli - tenisman, campion Roland Garros
• Janica Kostelić - triplu campion mondial la schi, câștigător a șase medalii olimpice de aur
• Ivica Kostelić - câștigător al unei medalii olimpice de argint, campion mondial la slalom
• Mirko Filipović - kickboxer
• Lidija Horvat - handbalista componenta a echipei nationale a Croatiei

Politică

• Banul Josip Jelačić - politician, general imperial
• Ante Starčević - politician
• Stjepan Radić - politician
• Josip Broz - Tito - politician conducătorul mișcării de rezistență (de naționalitate iugoslavă)
• Franjo Tuđman - politician, primul președinte croat

Laureați ai Premiului Nobel

• Vladimir Prelog - chimie
• Lavoslav Ružička - chimie

Vezi și

• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO

Legături externe

• Ministerul de Externe Croat
• Galerie de poze - fivestars.hr
• Galerie de poze - hrvatska.nl