Imperiul Latin de Constantinopol: Diferență între versiuni

Imperiul Latin de Constantinopol
Imperiul Latin
Imperiul Romaniei Imperiul Latin de Constantinopol
Imperium Romaniae
—  Imperiu  —
← 1204 – 1261 →
Drapel Emblema imperială
Imperiul Latin și vasalii săi Imperiul Latin și vasalii săi
Capitală	Constantinopol
Limbă	limba latină și limba franceză veche (oficial) Limba greacă (popular)
Religie	Catolicism (oficial) Ortodoxism(popular)
Guvernare
Formă de guvernare	Monarhie
Împărat
- 1204–1205	Balduin I
- 1206–1216	Henric
- 1217–1219	Yolanda (regent)
- 1219–1228	Robert I
- 1228–1237	Ioan de Brienne (regent)
- 1237–1261	Balduin II
Istorie
Epoca istorică	Medievală
Cruciada a patra	1 octombrie 1204
Recucerirea Constantinopolului de către bizantini	25 iulie 1261

Imperiul Latin de Constantinopol sau Imperiul Latin (numele original în latină Imperium Romaniae) a fost o formațiune statală întemeiată de conducătorii cruciați venețieni și non-venețieni participanți la Cruciada a patra în regiunea cucerită din Imperiul bizantin după ocuparea Constantinopolului din 1204 și care a încetat să mai existe în 1261. Imperiul astfel creat urma să constituie urmașul de drept al Imperiului roman de răsărit, având un împărat occidental de credință romano-catolică întronat în locul grecilor bizantini ortodocși. Balduin, conte de Flandra, a fost încoronat ca împărat sub numele de Balduin I în data de 16 mai 1204. Imperiul Latin a atins apogeul în timpul celui de al doilea împăratat, Henric I, însă a eșuat în a-și exercita autoritatea asupra celorlalte state latine întemeiate pe teritoriul Greciei (Romaniei), precum Regatul Salonicului, Principatul Ahaia etc., și a fost slăbit de continuele lupte cu bulgarii și cu statele grecești succesoare ale Bizanțului (Imperiul de la Niceea, Despotatul Epirului, Imperiul din Trapezunt), în cele din urmă fiind cucerit de către Imperiul de la Niceea, condus de Mihail al VIII-lea Paleologul în anul 1261. Ultimul împărat, Balduin al II-lea, a plecat în exil, dar titlul imperial a supraviețuit, prin câțiva pretendenți, până în secolul al XIV-lea.

Lista împăraților din Imperiul Latin de Constantinopol

• Balduin I (1204–1205), conte de Flandra, dispărut în timp ce se afla în detenție la Târnovo, capturat de suveranul bulgar Ioniță Caloian în urma bătăliei de la Adrianopol
• Henric I de Hainaut (1206–1216), conte de Hainaut, fratele mai mic al lui Balduin I
• Petru al II-lea de Courtenay (1216–1217), cumnatul lui Balduin I și al lui Henric I, capturat și asasinat de grecii din Epir
• Yolanda de Flandra (1217–1219), sora lui Balduin I și a lui Henric I și soția lui Petru al II-lea
• Robert I de Courtenay (1219–1228), încoronat la 1221, fiul lui Petru al II-lea și al Yolandei
• Balduin al II-lea (1228–1261), încoronat la 1240, fratele mai mic al lui Robert I, înlăturat de pe tron la 1261 și decedat în 1273
• Jean de Brienne, regent (1229–1237), socrul lui Balduin al II-lea

Lista împăraților latini în exil

• Balduin al II-lea (1261–1273)
• Filip I de Courtenay (1273–1283), fiul lui Balduin al II-lea
• Ecaterina I de Courtenay (1283–1308), fiica lui Filip I
• Carol de Valois (1301–1308), soțul Catherinei de Courtenay
• Ecaterina a II-a de Valois, prințesă de Ahaia, fiica lui Carol și a Catherinei I
• Filip al II-lea de Tarent (1313–1332), soțul Catherinei a II-a
• Robert al II-lea de Tarent (1346–1364), fiul lui Filip al II-lea și al Catherinei a II-a
• Filip al III-lea de Tarent (1364–1373), fratele lui Robert al II-lea
• Iacob de Baux (1373–1383), nepotul de frate al lui Filip al III-lea

Bibliografie

• Antonio Carile, Per una storia dell'Impero Latino di Costantinopoli (1204–1261), Bologna, 1978
• Andreas Külzer, Die Eroberung von Konstantinopel im Jahre 1204 in der Erinnerung der Byzantiner, în Quarta Crociata. Venezia - Bisanzio - Impero Latino (editori Gherardo Ortalli, Giorgio Ravegnani și Peter Schreiner), Veneția, 2006
• R. L. Wolff și H. W. Hazard (editori), The later Crusades, 1189–1311 (A History of the Crusades, vol. 2), Madison (Wisconsin), 1969, p. 186 ș. u.