Rețeaua rutieră din România
Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri naționale europene (E); drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare.
Autostrăzi și drumurile naționale în România sunt administrate de către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere prin Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) ce au în subordine un număr total de 44 Secții de Drumuri Naționale (SDN), acestea fiind organizate la rândul lor în 316 districte de drumuri care administrează sectoare de drumuri în lungime medie de 50 km.[1]
Statistici
modificareCele șapte Direcții Regionale de Drumuri și Poduri sunt: Iași, București, Cluj, Timișoara, Craiova, Brașov și Constanța.
| DRDP | Lungimea drumurilor (km) | Nr. poduri | DRDP | Lungimea drumurilor (km) | Nr. poduri |
|---|---|---|---|---|---|
| Iași | 3.402 | 804 | Craiova | 1.953 | 495 |
| București | 2.735 | 516 | Brașov | 1.823 | 445 |
| Cluj | 2.395 | 489 | Constanța | 1.758 | 179 |
| Timișoara | 1.996 | 446 | Total | 16.062 | 3.374 |
Autostrăzi
modificareDefinite cu A, urmat de un număr. Din 28 iulie 2022, România avea aproximativ 981 km de autostradă.[2]
| Nr. | Traseu | În folosință | Planificat | Operațional |
|---|---|---|---|---|
| A1 | București–Pitești–Sibiu–Deva–Timișoara–Arad–Nădlac | 428 km | 573 km | București–Pitești (Bascov); Sibiu (Șelimbăr)–Holdea; Traian Vuia–Nădlac |
| A2 | București–Constanța (Valu lui Traian) | 203 km | 203 km | București–Constanța (Valu lui Traian) |
| A3 | București-Ploiesti si Brașov-Tg. Mures-Cluj West (Gilau)–Oradea (Borș) | 136,4 km | 477 Km | București (Crețuleasca)–Ploiești (Bărcănești); Câmpia Turzii–Cluj-Napoca (Nădășelu) |
| A4 | Ovidiu–Agigea (ocolire Constanța) | 22 km | 22 km | Ovidiu–Agigea (ocolire Constanța) |
| A6 | Lugoj (Balinț)–Calafat | 11 km | 260 km | Balinț–Lugoj |
| A10 | Sebeș–Turda | 70km | 70 km | Sebes–Turda |
| A11 | Arad–Oradea | 3 km | 118 km | Arad (A1, centura)–DN7 |
Tarife de utilizare
modificarePentru autostrăzile și drumurile naționale din România, dreptul de circulație se plătește în orice subunitate CNADNR, la Poșta Română sau în mai multe benzinării și firme distribuitoare.[3]
| Tarifele în euro de utilizare a drumurilor naționale din România[4] | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip autovehicul | 1 zi | 7 zile | 30 zile | 90 zile | 1 an |
| Autoturisme | − | 3 | 7 | 13 | 28 |
| Transport persoane între 9 – 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul) | 4 | 20 | 52 | 120 | 320 |
| Transport persoane peste 23 locuri pe scaune (inclusiv șoferul) | 7 | 35 | 91 | 210 | 560 |
| Transport marfă cu MTMA între 0 – 3,5 tone | − | 6 | 16 | 36 | 96 |
| Transport marfă cu MTMA între 3,51 – 7,5 tone | 4 | 20 | 52 | 120 | 320 |
| Transport marfă cu MTMA între 7,51 – 12 tone | 7 | 35 | 91 | 210 | 560 |
| Transport marfă cu MTMA de 12 tone – până la 3 axe inclusiv | 9 | 45 | 117 | 270 | 720 |
| Transport marfă cu MTMA de 12 tone – minim 4 axe | 11 | 55 | 143 | 374 | 1210 |
Sumele provenite din despagubiri se fac venituri extra bugetare ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și reprezintă o sumă egală cu tariful pe un an, în funcție de tipul vehiculului folosit fără a deține rovinieta valabilă. Amenzile vor fi între 250 lei și 500 de lei pentru autoturisme, între 750 lei și 1.200 lei pentru vehiculele cu masa maximă de 3,5 tone și poate merge până la 4.500 de lei pentru camioanele cu masa de minim 12 tone și patru axe.
Drumuri europene
modificareÎn România unele din drumurile naționale fac parte din Drumurile Europene. Drumurile Europene care trec prin România sunt: E58; E60; E68; E70; E79; E81; E85; E87 (Clasa A); E574; E576; E577; E578; E581; E583; E584; E671; E673; E675; E771 (clasa B).
În anul 1985 media zilnică anuală a autovehiculelor care circulau pe drumurile naționale era de 2.421, iar în anul 2010 numărul acestora s-a dublat la 4.957. Prognozele arată că până în anul 2025 numărul autovehiculelor care se vor deplasa pe drumurile României ar putea crește până la 8.974.[5]
În anul 2010 înregistrarea circulației pe rețeaua de drumuri publice s-a realizat prin 943 de posturi de înregistrare pe drumurile naționale, 2.202 pe drumurile județene și 184 pe drumurile comunale.[6]
Drumuri naționale
modificareȘapte Drumuri Naționale cu un număr care pornesc din București într-o distribuție radială. Totuși, datorită poziției Bucureștiului în partea de Sud-Est a țării, sistemul de numerotare al drumurilor nu este reprezentativ după importanța acestora.
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ „Întreținere drumuri” (PDF). CNADNR. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Codașii Europei. România are in prezent 668,4 kilometri de autostradă”. zf.ro. . Accesat în .
- ^ „Puncte de distribuție”. CNADNR. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Tarifele de utilizare a rețelei drumurilor naționale din România”. CNADNR. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Trafic dublu pe DN-uri in 2025”. Wall-Street.ro. . Accesat în .
- ^ „Recensamant al traficului auto: Astazi se da startul!”. Wall-Street.ro. . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Bilanțul a 42 de ani de autostrăzi în România: 280 de kilometri, 4 februarie 2009, Ana Zidărescu, Evenimentul Zilei
- România, o țară traversată de munți, are sub 2 km de tuneluri rutiere, 5 februarie 2012, Andreea Neferu, Ziarul Financiar
Legături externe
modificare- Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România
- Ministerul Transporturilor
- Topul celor mai circulate drumuri din România, 1 septembrie 2011, Andreea Neferu, Ziarul financiar
- Informații la zi despre autostrăzi si proiectele de autostrăzi din România
- PUM: Autostrăzi în România: Sinteză