Șaman: Diferență între versiuni

'''ȘamanȘamanul''' este o persoană care îndeplinește o funcție [[Religie|religioasă]], constând într-o relație extatică formalizată și instituțională cu ființe supraumane, spirite ancestrale sau demoni.<ref>Andrzej Wierciński, ''Magia i religia, rozdz. IX: Model postaci Szamana'', KrakówCracovia, 1997, spp. 123-155; Andrzej Scyjewski, ''Szamanizm, w: Religia [Encyklopedia]'', tvol. 9, WarszawaVarșovia, 2003, spp. 180-181; Stanisław Wargacki, ''Szaman, Szamanizm, w: Encyklopedia Katolicka'', tvol. 18, Lublin, 2013, spp. 1403-1405; H. Swienko, Studia„Studia nad Szamanizmem. bibliografia przedmiotowa prac Polaków oraz prac wydawanych w Polsce w latach 1754-19831983”, "''Euhemer"'', 1984, nr 3, pp. 163-185.</ref>

Cuvântul „șaman” provine din limba populației est-siberiene evenki, care face parte din grupa [[Limbi tunguze|limbilor tunguze]].<ref>[[Mircea Eliade]], ''Szamanizm i archaiczne techniki ekstazy'', WarszawaVarșovia, 1994, sp. 16.</ref> În manciuriană el este numit ''sama,'' iar în limba populației nanai ''siaman.'' Cuvântul provine din verbul ''sa'' și corespunde termenului românesc „vraci” sau „vrăjitoare”.

* Șamanul acționează în stare de '''[[extaz]]'''. Aceasta presupune intrarea în [[transă]] prin ritmul dansului sau lovirea tobei, timp în care șamanul experimentează abandonarea spirituală a propriului său corp. Astfel, el intră în contact cu lumea supraumană, efectuează o călătorie în paradis sau coboară în lumea subterană, întâlnește spirite călăuzitoare, prietenoase sau ostile și își îndeplinește misiunea.<ref>Mircea Eliade, ''Historia wierzeń i idei religijnych'', tvol. III., WarszawaVarșovia, 1995, sp. 13n13.</ref>

* Șamanul are '''legături''' în „lumea de dincolo”. Forța șamanului constă în legăturile sale cu [[Stafie|spiritele]] puternice și influente din lumea de dincolo.<ref>Mircea Eliade, ''Szamanizm i archaiczne techniki ekstazy'', WarszawaVarșovia, 1994, spp. 98-105</ref> În lupta cu unele dintre ele, șamanul se sprijină pe ajutorul oferit de alte spirite. Prin urmare, șamanul nu este o persoană care vrea să facă aceste activități, ci cel care a fost ales de spirite și introdus în „acea lume”.

* Șamanul este un '''element permanent''' al vieții sociale, fiind indispensabil comunității din care face parte. Datorită [[Inițiere|inițierii]] sale, șamanul deține cunoștințe utile necesare în situații dificile atunci când trebuie să călătorească în [[Listă de lumi subterane|lumea de dincolo]] pentru a-i ajuta pe unii indivizi sau pe întreaga comunitate.<ref>Mircea Eliade, ''Historia wierzeń i idei religijnych'', tvol. III., WarszawaVarșovia, 1995, spp. 18-20.</ref>

** escortarea morților până în viața de apoi - morții au nevoie de protecție în ultima lor călătorie, deoarece înainte de a ajunge la sfârșitul ei îi așteaptă mari pericole; șamanul conduce [[Suflet|sufletele]] morților prin lumea de dincolo până la porțile locului lor de odihnă;<ref>Jerzy Sławomir Wasilewski, „... Po śmierci wędrować. Szkice z zakresu etnologii świata znaczeńznaczeń”, "''Teksty"'', 1979, nr. 2, spp. 97-120.</ref>

** readucerea sufletului rătăcitor al persoanelor bolnave - [[Boală|boala]] este cauzată de obicei de plecarea sufletului sau de distrugerea sufletului de către cel rău; rolul unui șaman este să găsească un suflet rătăcitor în lumea de dincolo și să-l readucă bolnavilor, ocolind eventual spiritele rele, nefavorabile și dăunătoare.<ref>Jerzy Sławomir Wasilewski, ''Podróże do piekieł. Rzecz o szamańskich misteriach'', WarszawaVarșovia, 1979.</ref>

== Note ==