modificare Anime

[[Fișier:Naruto logo.svg|miniatura|215x215px|Stil de desen utilizat în ''anime'']]
{{Anime și manga}}
'''Anime''' (din cuvântul [[limba japoneză|japonez]] アニメ ''anime'', la rândul lui o abreviere a cuvântului [[limba engleză|englez]] ''animation'', însemnând ''animație'', pluralul corect fiind anime-uri <ref>Nu animeuri, deoarece se folosesc terminații standard pentru cuvintele din alte limbi aduse în limba română, adăugând în acest caz, terminația "-uri" până când Academia Română va oferi alte instrucțiuni sau va include neologismul în limba română.</ref>) reprezintă orice film de animație produsă în Japonia sau originară din aceasta. La originea acestui gen stau benzile desenate japoneze, numite ''[[manga]]''.<ref>[http://www.animemetro.com/control.cfm?ID=232 History of Anime] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080306192259/http://www.animemetro.com/control.cfm?ID=232 |date=2008-03-06 }}; Accesat [[6 februarie]], [[2007]].</ref><ref name="bookref1">{{citat carte|last=Buckingham|first=David|title=Digital Generations: Children, Young People, and the New Media|publisher=Routledge|date=2006|month=Februarie|isbn=0805858628}}</ref>

Cu toate că anime-ul e desen animat japonez și eronat considerat un "gen" (precum comedia, drama, etc.), în realitate este o formă de artă care include toate genurile întâlnite în literatură și cinema.<ref name="Animeessentials">''Anime essentials: every thing a fan needs to know''
 De Gilles Poitras, pagina 7</ref> În Japonia, filmele de animație sunt foarte îndrăgite, semnificativ fiind faptul că în anul [[2001]] filmul-anime ''Spirited Away (Sen to Chihiro no Kamikakushi)'' a întrecut filmul ''[[Titanic]]''.<ref>''Anime explosion!: the what? why? & wow! of Japanese animation'',
 De Patrick Drazen, pagina 277</ref><ref>[http://www.britannica.com/EBchecked/topic/861565/Hayao-Miyazaki Miyazaki Hayao (Japanese director) - Britannica Online Encyclopedia<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref><ref>[http://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?f=/c/a/2005/02/03/DDGHFB40EG1.DTL VIEW / Worldwide, Asian films are grossing millions. Here, they're either remade, held hostage or released with little fanfare<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>

Inițial, anime-urile erau desenate manual, însă în ultimii ani tehnicile asistate de calculator, practic, s-au generalizat. Tehnicile anime sunt utilizate în seriale [[televiziune|televizate]], [[Film|producții cinematografice]] și video, [[Joc pentru computer|jocuri pentru computer]], publicitate etc. În ce privește conținutul, formatul anime este utilizat în toate genurile [[Ficțiune|ficționale]]. Chiar și obiectele fără viață se pot încadra într-un peisaj ''anime'' + animalele.

== Istorie ==
[[Fișier:Momotaro's Divine Sea Warriors-screeny.JPG|thumb|left|220px|Captură a primului film anime ''Momotaro's Divine Sea Warriors''(1944)]]

Începutul secolului al XX-lea a marcat dezvoltarea proiectelor anime, odată cu experimentarea japoneză a tehnicilor animate explorate în [[Franța]], [[Germania]], [[Statele Unite ale Americii]] și [[Rusia]].<ref name="manga!">{{citat carte |last=Schodt |first=Frederik L. | title=Manga! Manga!: The World of Japanese Comics |publisher=[[Kodansha]] International |date=Reprint edition (18 august 1997) |location =Tokyo, Japonia |isbn=ISBN 0-87011-752-1 }}</ref>

Ecranizarea celui mai vechi anime, “Namakura-gatana” (“An Obtuse Sword”), a avut loc în [[1917]]<ref>''Anime essentials: every thing a fan needs to know''
 De Gilles Poitras, pagina 16</ref>; filmul cu durata de două minute prezintă un samurai, care a fost păcălit să cumpere o sabie ruginită. Acesta încearcă să atace trecătorii, pentru a examina capacitățile sabiei, însă oamenii săraci s-au luptat cu el și l-au doborât.<ref>{{citat web | url = http://mdn.mainichi.jp/national/news/20080329p2a00m0na029000c.html/ | title = Historic 91-year-old anime discovered in Osaka | publisher = Mainichi National News | date = 2008-03-30 | accessdate = 2008-03-30 | archiveurl = https://web.archive.org/web/20080403021006/http://mdn.mainichi.jp/national/news/20080329p2a00m0na029000c.html/ | archivedate = 2008-04-03 | dead-url = yes }}</ref>

Anul [[1930]] devine anul când animația devine alternativa narării comparate cu industria subdezvoltată a actoriei (live-action). Spre deosebire de [[SUA|America]], industria live-action rămâne în [[Japonia]] o piață mică, suferind de bugetări și restricții ale locațiilor și castingurilor. Lipsa actorilor vestici, de exemplu, a făcut aproape imposibile realizarea filmelor a căror acțiune se desfășoară în [[Europa]], [[SUA|America]] sau lumi fantastice care nu implică Japonia. Animația le permitea artiștilor să creeze orice personaje și locații.

Succesul filmului ''Albă-ca-Zăpada și Cei Șapte Pitici'' al lui Disney din 1937 influențează animatorii japonezi.<ref>{{citat web|url=http://www.corneredangel.com/amwess/papers/history.html|title=A Brief History of Anime|date=1999|accessdate=2007-09-11|work=Michael O'Connell, Otakon 1999 Program Book|archive-date=2007-08-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20070824124913/http://www.corneredangel.com/amwess/papers/history.html|dead-url=yes}}</ref> Osamu Tezuka adaptase și simplificase numeroase tehnici de animație Disney pentru a reduce costurile și numărul cadrelor în producție. Această metodă a fost percepută ca o tehnică temporară care să îi permită producția într-un program fix cu personal neexperimentat.
În timpul anilor '70, are loc o creștere a popularității seriilor manga, care ulterior au fost animate, în special cele create de Osamu Tezuka, care a fost numit o „legendă” și „zeul manga”.<ref>{{citat web| url = http://www.asahi.com/english/Herald-asahi/TKY200605110157.html| archiveurl = https://web.archive.org/web/20060520053910/http://www.asahi.com/english/Herald-asahi/TKY200605110157.html| archivedate = 2006-05-20| title = 5 missing manga pieces by Osamu Tezuka found in U.S.| accessdate = 2006-08-29| last = Ohara| first = Atsushi| authorlink = | coauthors = [[Asahi Shimbun]]| date = [[May 11]], [[2006]]| publisher = Asahi.com| language = English| dead-url = no}}</ref><ref>{{citat web| url = http://www.abcb.com/ency/t/tezuka_osamu.htm| title = Dr. Osamu Tezuka| accessdate = 2006-08-29| date = [[2000-03-14]]| work = The Anime Encyclopedia| publisher = The Anime Café| language = English}}</ref><ref>{{citat web| url = http://www.paulgravett.com/articles/006_tezuka/006_tezuka.htm| title = Osamu Tezuka: The God of Manga| accessdate = 2006-08-29| last = Gravett| first = Paul|year = 2003}}</ref> Munca sa și a altor pionieri în domeniu au inspirat caracteristici și genuri care sunt elementele fundamentale ale animeului de astăzi. Genul robotic (cunoscut ca „[[Mecha]]” în afara Japoniei), de exemplu, luase formă prin Tezuka, se dezvoltase în genul Super Robotului prin ''Go Nagai'' și alții, și a fost revoluționat la sfârșitul deceniului de Yoshiyuki Tomino, care dezvoltaze genul Robotului Adevărat. Anime-urile cu roboți precum seriile ''Gundam'' și ''Macross'' au devenit clasice în anii '80, stilul robotic fiind cel mai comun în Japonia și restul teritoriilor. Perioada aceasta devine mai acceptată în mainstreamul japonez (deși mai puțin ca seriile manga) și cunoaște o expansiune în producție. Seriile anime cunosc expansiunea în magazinele de peste mări în anii '90 și chiar mai mult după anul 2000.

== Terminologie ==
În [[Japoneză|limba japoneză]], termenul ''animație'' este scris în [[katakana]] ca アニメーション (''animēshon''). Termenul abreviat, anime (アニメ), este inițiat în anii '70.<ref>{{citat web|url=http://www.etymonline.com/index.php?search=anime|title=Etymology Dictionary Reference: Anime|date=|accessdate=2007-09-13|work=Etymonline}}</ref> Ambele forme sunt valide, însă forma mai scurtă este cea mai utilizată. 
Pronunția japoneză a ''anime'' diferă semnificativ de engleza standard, care are diferite vocale și accente (în japoneză fiecare timp are același accent). Ca puținii termeni japonezi cum ar fi ''[[saké]], [[Pokémon]],'' și ''[[Kobo Abé]],'' ''anime'' este câteodată rostit ''animé'' ca în franceză cu accent ascutit pe ultimul ''e'', pentru a releva cititorului că acea literă se pronunță. Totuși, accentul nu apare în nici o utilizare a [[Romaji|japonezei romanizate]].

=== Utilizarea termenului ===
În Japonia, termenul nu specifică originea națională a animației; totuși, este folosit ca o familie de cuvinte pentru toate formele de animație din întreaga lume.<ref>{{citat web|url=http://www.bellaonline.com/articles/art4260.asp|title=What is Anime? |date=|publisher=Bellaonline | accessdate=2007-10-28| work=Lesley Aeschliman}}</ref><ref>{{citat web|url=http://www.artgallery.nsw.gov.au/__data/page/9842/Tezuka_Kit_1.pdf|title=Tezuka: The Marvel of Manga - Education Kit|date=2007|publisher=Art Gallery New South Wales|accessdate=2007-10-28|work=}}</ref> În engleză, sursele din dicționare definesc ''anime'' ca „stil de animație japoneză a unei imagini în mișcare”.<ref>{{citat web|url=http://dictionary.reference.com/browse/anime|title=Anime Dictionary Definition|accessdate=2006-10-09|work=[[Reference.com|Dictionary.com]]}}</ref> Lucrările non-japoneze care împrumută stilizarea de la anime face referire la „animația influențată de anime”, dar nu este neobișnuit pentru un privitor care nu știe țara de origine a unui asemenea material să îl numească simplu "anime". Unele lucrări sunt co-producții cu companii non-japoneze, cum ar fi seriile ''IGPX'' sau ''Ōban Star-Racers'' ale [[Cartoon Network]] și ''Production I.G'', care s-ar putea sau nu să fie considerate anime de diferiții spectatori.

=== Sinonime ===
Anime este corelat cu '''japonimație''', dar acest termen nu mai este utilizat.<ref>{{citat web|url=http://www.animenewsnetwork.com/encyclopedia/lexicon.php?id=46|title=ANN: Japanimation|date=|publisher=Anime News Network|accessdate=2007-11-11|work=}}</ref> ''Japonimația'' a fost foarte utilizat în timpul anilor '70 și '80, dar a fost înlocuit de ''anime'' în mijlocul anilor '90 pe măsură ce materialul a devenit și mai cunoscut în țările vorbitoare de engleză.<ref name="bookref2">{{citat carte|last=Patten|first=Fred|title=Watching Anime, Reading Manga: 25 Years of Essays and Reviews|publisher=Stone Bridge Press|date=2004|isbn=1880656922}}</ref> În general, termenul apare acum doar în contexte nostalgice. Deși termenul a fost corelat în afara Japoniei cu orice animație importată din aceasta, este utilizat acum ''în'' Japonia, pentru a face referire la animația domestică. Cum ''anime'' nu identifică țara originară în utilizarea japoneză, ''Japanimația'' este utilizat pentru a distinge lucrările japoneze de celelalte ale lumii.

În [[Japonia]], manga poate să se refere și la animație și benzi desenate (deși utilizarea manga pentru a se referi la animație este de multe ori restricționată non-fanilor). Printre vorbitorii de engleză, manga se află sub strictul sens de ''bandă desenată japoneză''. O altă explicație ar fi datorată de distribuitorul de anime al magazinelor din [[Marea Britanie]] și S.U.A, ''[[Manga Entertainment]]'': firma începuse folosirea termenului în Marea Britanie, lucru comun în afara Japoniei. Termenul "animanga" a fost utilizat pentru a se referi la anime și manga deopotrivă.

== Caracteristici vizuale ==
Ca mediu vizual, anime-ul tinde spre stilurile vizuale ce pot varia de la artist la artist sau studio la studio. Unele titluri pot avea stilizări comune: de exemplu, ''FLCL'', este cunoscut pentru stilizarea sa exagerată. În constrast, titluri precum ''Only Yesterday'' sau ''Jin-Roh'' au aspect mai realist, având puține exagerări stilistice.

În timp ce diferitele titluri și artiști au propriul lor stil, multe elemente stilistice au devenit atât de comune, încât sunt descrise ca fiind un constituent al anime-ului în general. Totuși, asta nu înseamnă că toate animeurile moderne trebuie să aibă un stil artistic comun și strict. În general, cea mai comună formă de desenare a animeurilor este cea unde personajele au „trăsături fizice exagerate cum ar fi ochi mari, păr mare, membre lungi și bule de dialog cu forme dramatizate, replici rapide și onomatopeice, tipografie exclamatorie”.<ref>[https://archive.is/20120529010833/search.japantimes.co.jp/print/fl20060528x1.html Japan Times]; accessed [[6 februarie]], [[2008]].</ref> 
<!-- Osamu Tezuka adapted and simplified many Disney animation precepts to reduce the budget costs and number of frames in the production. This was intended to be a temporary measure to allow him to produce one episode every week with an inexperienced animation staff. Some animators in Japan overcome production budgets by utilizing different techniques than the Disney or the old Tezuka/Otsuka methods of animating anime. Due to reduced frame rate, several still shots and scrolling backgrounds, more time can be spent on detail in each drawing. -->
<!-- Will need to work these parts in here somehow, otherwise, omit most of it -->
Încă un element stilistic este cel al liniilor. În anime liniile sunt de obicei influențate de aspectul stilistic al lucrului cu pensula, decât cu un stilou caligrafic.<ref name="manga!" /> Acest lucru poate fi datorat faptului că japoneza a fost scrisă în mod tradițional cu pensula, având influență asupra artei japoneze, prin aceasta liniile pot fi diferențiate de arta vestică. Cele vestice au fost făcute cu un stilou. Influențele acestor lucruri pot fi observate în abundența grosimii liniilor.

Anime tinde de asemenea să împrumute multe elemente din [[manga]], inclusiv text în fundal și panouri. De exemplu, un opening poate folosi panouri manga pentru a spune povestea sau pentru a dramatiza un lucru pentru un efect comic, lucru întâlnit în animeul ''Kare Kano''.

=== Designul personajelor ===
Proporțiile corpului în anime provin de la cele ale corpului uman. Înălțimea capului este considerată baza proporției. Acestea pot varia, cât timp restul corpului rămâne proporțional. Cele mai multe personaje au o înălțime de 7-8 capete, în timp ce înălțimile extreme sunt situate în jurul a 9 capete.<ref name="headheight">{{citat web|url=http://animeworld.com/howtodraw/bodies1.html|title=Body Proportion|accessdate=2007-08-16|work=Akemi's Anime World}}</ref>

Variațiile proporției pot fi moderate. Caracteristicile personajelor chibi sau super deformate prezintă un corp mic, disproporționat, comparativ cu capul. Câteodată anumite părți ale corpului, cum ar fi picioarele, sunt alungite sau scurtate. Cele mai multe chibi au o înălțime de 2 până la 4 capete. Unele lucrări anime cum ar fi ''Crayon Shin-chan'' ignoră aceste proporții. Este destul că indică un desen vestic. Exagerările sunt evidențiate de creșterea proporțiilor unor părți ale corpului.

Stilul de desenare al personajelor cu ochi mari este comun în anime și manga. [[Osamu Tezuka]] a fost inspirat de trăsăturile exagerate ale personajelor de desene animate americane precum ''Betty Boop'', [[Mickey Mouse]], și ''[[Bambi]]'' al Disney.<ref name="manga!" /><ref name="Dreamland">{{citat carte |last=Schodt |first=Frederik L. | title=Dreamland Japan: Writings on Modern Manga |publisher=Stone Bridge Press |date=1996 |location=Berkeley, California |isbn=1-8806562-3-X }}</ref> Tezuka aflase că ochii mari permit presonajelor să arate emoții distincte. Când Tezuka a început să deseneze ''Ribbon no Kishi'', prima serie manga pentru fetițe, acesta a exagerat mărimea ochilor în continuare. Într-adevăr, prin ''Ribbon no Kishi'', Tezuka a inițiat un format stilistic care va fi urmat mai târziu de artiștii ''shōjo''.

[[Fișier:Anime Eye Crayon.png|thumb|Desen al unui ochi în anime]]
Culoarea este dată ochilor, particular corneei și puțin fundal. Acesta din urmă este obținut prin aplicarea unor umbre variabile ale culorilor. În general, un amestec de umbră ușoară, ton de culoare și o umbră mai intensă este folosit.<ref>{{citat web|url=http://www.biorust.com/tutorials/detail/141/en/|title=Basic Anime Eye Tutorial|accessdate=2007-08-22|work=Centi, Biorust.com|archive-date=2007-08-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20070824072700/http://biorust.com/tutorials/detail/141/en/|dead-url=yes}}</ref><ref>{{citat web|url=http://www.youtube.com/watch?v=VyJ9yfYl_Fc|title=How to color anime eye (YouTube)|date=2007-06-06|accessdate=2007-08-22|work=Carlus}}</ref> Antropologul cultural [[Matt Thorn]] afirmă că animatorii japonezi și cei care audiază anime-ul nu percep asemenea ochi stilizați ca mai mult sau mai puțin străini.<ref>name="manga characters look white">{{citat web|title=Do Manga Characters Look White"?|url=http://web.archive.org/web/20060517194357sh_re_/www.matt-thorn.com/mangagaku/faceoftheother.html <!-- ([[Internet Archive]] backup) --> | accessmonthday = 11 December 2005 }}</ref>

Totuși, nu toate anime-urile au personaje cu ochi mari. De exemplu, ''Hayao Miyazaki'' este cunoscută pentru personajele sale realiste, care au păr cu culori reale și care nu au ochii mari.<ref name="companion">{{citat carte |last=Poitras |first=Gilles | title=Anime Companion |publisher=Stone Bridge Press |date=1998 |location =Berkeley, California |isbn=ISBN 1-880656-32-9 }}</ref> În plus, mulți producători au fost cunoscuți pentru utilizarea ochilor mai mici. Acest design se apropie de arta japoneză tradițională. Unele personaje au ochi și mai mici, reprezentați prin puncte negre. .
<!-- However, many western audiences associate anime with large detailed eyes as many [[shounen]] or boy comics and [[shoujo]] young girl comics are the comics being imported over the [[Josei]] or women's comics and adult, but not pornographic comics. (relevance?) -->

O întreagă varietate de expresii ale feței sunt folosite de personaje pentru a exprima stări emoționale și gânduri.<ref>{{citat web|url=http://www.mangatutorials.com/tut/expressions.htm|title=Manga Tutorials: Emotional Expressions|accessdate=2008-08-22|work=Rio}}</ref> Anime utilizează un set diferit de expresii faciale comparativ cu cel al animației vestice.

[[Fișier:Manga emotions-RO.jpg|thumb|290px|left|8 expresii faciale în anime]]
Alte elemente stilistice sunt de asemenea comune; deseori în anime-urile comice, personajele șocate sau surprinse vor interpreta o „lovitură frontală”, prin care vor indica o expresie exagerată. Personajele mânioase pot avea un efect al unei „vene” sau „stressmark”, unde liniile pulsatorii reprezentând venele vor apărea pe frunte. Femeile nervoase pot lua un ciocan de nicăieri și să lovească pe oricine cu el. Personajele masculine pot să aibă sângerări nazale în prezența unei femei iubite. Acest concept este datorat grabei sângelui spre față într-o îmbujorare exagerată.<ref>Câteodată personajul poate fi propulsat în aer de o fântână de sânge.</ref> Personajele rușinate pot să producă fie o picătură masivă de sudoare<ref>Aceasta poate fi utilizată și când un personaj este uimit de o acțiune nebunească sau stupidă</ref> (care a devenit unul din stereotipurile cele mai recunoscute ale anime-ului) sau să se producă o îmbujorare vizibilă sub nivelul ochilor, în special ca o manifestare a sentimentelor romantice reprimate. Unele anime-uri, care au subiect politic sau alte subiecte serioase au abandonat aceste trăsături, cum ar fi ''Gundam Wing'' și Teknoman''.

=== Tehnici de animație ===
Anime-ul este bazat pe animația tradițională. În timp ce anime-ul este considerat o parte separată de desenele animate, anime încă mai utilizează multiple imagini statice în succesiune rapidă pentru a produce efectul vizual animat. Ca toate animațiile, producția începe cu storyboarding, dublajul, designul personajelor, etc. mai sunt aplicate. Cu îmbunătățiri ale tehnologiei computerizate, animația computerizată mărește eficiența întregului proces de producție.

Anime este de obicei considerată o formă de animație limitată. Asta înseamnă că stilistic, chiar și în producții mai mari convențiile animației limitate sunt utilizate pentru a păcăli ochiul să creadă că vede mai multă mișcare decât este. Multe din tehnicile acestea sunt folosite când se lucrează cu limite bugetare.

Unghiul camerei, mișcarea acesteia și luminozitatea joacă un rol important în scene. Regizorii au de obicei discreția determinării privirii unghiulare pentru scene, particularizând la fundale. În adiție, camera unghiulară arată perspectiva. Aceștia pot să aleagă efecte cinematografice, precum zoom, prim-planul și vederea panoramică.

== Cele mai cunoscute anime-uri (în ordine alfabetică) ==
*[[Attack on Titan]]
*[[Boku No Hero Academia]], [[Bleach]], [[Black Butler]], Blue Exorcist, [[Blue Dragon]]
*[[Cowboy Bebop]], Code geass
*[[Death Note]], [[Darling in the Franxx]], [[Dragon Ball]], [[Digimon]], [[Darker Than Black]]
*[[Danganronpa the Animation]], [[Danganronpa 2 Goodbye Despair]], [[Danganronpa Another Episode Ultra Despair Girls]], [[Danganronpa 3 Future Arc/Mirai-hen]], [[Danganronpa 3 Despair Arc/Zetsubou-hen]], [[Danganronpa Zero]], [[Danganronpa Gaiden:Killer Killer]], [[New Danganronpa V3]]
*[[Fairy Tail]], [[Full Metal Panic]], [[Full Metal Alchemist]]
*[[Honey and Clover]], [[Hunter x Hunter]], High School DXD, [[Hellsing]]
*[[InuYasha]], [[Inazuma Eleven]]
*[[Jigoku Shoujo]]
*[[K-On!]]
*[[Kaleido Star]], [[Kiddy Grade]]
*[[Love Live!]]
*[[Lovely Complex]]
*[[Mirai Nikki]]
*[[Naruto|Naruto Shippuuden]], [[Neon Genesis Evangelion]], [[Nana (anime)]]
*[[One Punch Man]], [[One Piece]], [[Ouran High School Host Club]]
*[[Pokémon]], [[Psycho-Pass]]
*''[[Re:Zero − Starting Life in Another World]]''
*[[Sailor Moon]], [[Soul Eater]], [[Slayers]], [[Steins;Gate (anime)|Steins;Gate]], Sword Art Online
*[[Toriko]], [[Tokyo Ghoul]], [[Trigun]]
*[[Vampire Knight]]
*[[Yuri on ice]], [[Yu-Gi-Oh!]], [[Yu Yu Hakusho]]


== Genuri ==
Anime are numeroase genuri tipice găsite în orice formă a mass-mediei. Asemenea genuri le includ pe cele de [[Film de acțiune|acțiune]], aventură, povești pentru copii, comedie, drama, [[erotica]]([[hentai]]), fantezie medievală, horror, dragoste și [[Science fiction|S.F]]. Cele mai multe animeuri includ diverse componente ale fiecărui gen, la fel și o varietate de elemente tematice. Prin aceasta, multe serii pot fi categorisite în multiple genuri. De exemplu, ''[[Neon Genesis Evangelion]]'' poate fi considerat ca aparținând genului post-apocaliptic, S.F, mecha și dramă.

Mai jos se poate observa o listă a genurilor majore care sunt specifice animeurilor și seriilor manga.<ref>{{citat web|url=http://www.animenewsnetwork.com/encyclopedia/lexicon.php|title=Anime News Network – Lexicon|accessdate=2006-11-17}}</ref>
<!-- To minimize list size, please limit to 2 examples. -->

* '''[[Film de acțiune|Acțiune]]/Aventură''' se concentrează pe bătălii, războaie și competiție fizică. Artele marțiale, lupta cu armele sau orice altă acțiune sunt de obicei figurate. Exemple: ''[[Naruto]]'', ''[[One Piece]], [[Kiddy Grade]]
* '''Drama''' are un grad înalt de dezvoltare a personalității și teme emoționale. Multe din ele se concentrează pe complicațiile relaționale. Exemplu: ''Fushigi Yūgi'', ''[[InuYasha]], [[Mirage of Blaze]]
* '''Bazate pe jocuri''', acestea prezintă un anume joc. Exemplu: ''[[Yu-Gi-Oh!]]
* '''Horror/Gore''' folosește teme întunecate și/sau supranaturale. Exemplu: seriile ''Vampire Hunter D'', ''Chrono Crusade'', ''Elfen Lied''.
* '''[[Science fiction]]''' constă în elemente futuriste, precum tehnologie din viitor și aspecte științifice ale acesteia. Exemplu: ''Ghost in the Shell'', ''Royal Space Force: The Wings of Honneamise''
* '''Progresive''' sau „Filmele artistice” sunt extrem de stilizate. Exemplu: ''Sayonara Zetsubō Sensei'', ''5 Centimeters Per Second''.

=== Demografic ===
Aspectul demografic descrie vârsta celui care privește animeul.

* '''''[[Shōjo]]''''' este termenul japonez pentru „domnișoară” sau „fetiță”. De obicei sunt îndreptate spre vizionarea de către fete. Exemple: ''[[Kaleido Star]]'', ''[[Fruits Basket]]'', ''[[Mermaid Melody Pichi Pichi Pitch]], [[Mew Mew Power]]
* '''''[[Shōnen]]''''' este termenul japonez pentru „băiețel”. Exemple: ''[[Dragon Ball Z]]'', ''[[Digimon]], [[Trigun]]
* '''''[[Seinen]]''''' este termenul japonez pentru „bărbat tânăr ”și include adolescenții. Exemple: ''[[Oh My Goddess!]]'', ''[[Cowboy Bebop]], [[Gallery Fake]]
* '''''[[Josei]]''''' este termenul japonez pentru „tânără femeie”. Exemple: ''[[Gokusen]]'', ''[[Honey and Clover]], [[Nana]]
* '''''[[Kodomo]]''''' este termenul japonez pentru „copil”. Toate seriile pentru copii sunt incluse aici. Exemple: ''[[Hello Kitty]]'', ''[[Hamtaro]]''<ref name="Understandingmanga">Understanding manga and anime
 De Robin E. Brenner, pagina 31</ref>, ''Doraemon''<ref name="Understandingmanga" />.

=== Tematică ===
* '''''Bishōjo''''' este termenul japonez pentru „fată frumoasă”, și un termen care desemnează toate personajele feminine frumoase. Câteodată confundat cu ''Moè''. Exemple: ''[[Magic Knight Rayearth]]'' sau ''[[Negima]]''.
* '''''Bishōnen''''' este termenul japonez pentru „băiat frumos”, și un termen care desemnează orice anime ce prezintă băieți și bărbați eleganți și frumoși. Exemple: ''[[Fushigi Yūgi]]'', ''[[The Wallflower]]''.
* '''''Sentai''''' este, literal, „echipă de luptă” în japoneză. Se referă la orice serial care implică un supererou sau o echipă de supereroi. Exemple: ''[[Cyborg 009]]'', ''[[Voltron]]''.
* '''[[Robot]]/[[Mecha]]''' face referire la roboți. Exemple: ''[[Mobile Suit Gundam]]'', ''[[Mazinger Z]]''.
* '''''Ficțiune apocaliptică și post-apocaliptică''''' se confruntă cu o lume post-apocaliptică. Exemple: ''[[Fist of the North Star]]'', ''[[Nausicaä of the Valley of the Wind]]''.
* '''''Magical girl (Mahō shōjo)''''' este un subgen al ''shōjo'', cunoscut pentru poveștile cu "Magical Girl". Exemple: ''[[Sailor Moon]]'', ''[[Cardcaptor Sakura]]''.
* '''''Magical boy (Mahō shōnen)''''' este echivalentul masculin al ''Mahō Shōjo''. Exemple: ''[[D.N.Angel]]'', ''[[Fullmetal Alchemist]]''.
* '''''Moé''''' face referire la personajele cu comportamente naive, slabe sau drăguțe. Într-un fel, nu sunt pe de-ntregul independente. Exemple: ''[[A Little Snow Fairy Sugar]]''.
* '''''Expertiza''''' este specializată cu un anumit subiect în fundal. Acestea variază de la sporturi, arte și gătit. Exemple: ''[[Eyeshield 21]]'' cu fotbalul sau ''[[Yakitate!! Japan]]'' cu coacerea pâinii.
* '''''Harem''''' este un gen care se concentrează pe un personaj masculin înconjurat de dragostea mai multor personaje feminine. Povestea se concentreaza pe conturarea relatiei dintre personaje.
* '''''Harem inversat''''' este genul invers al harem-ului, unde un personaj feminin este implicată în acțiuni romantice alături de bărbați. De obicei nu este un Shōjo sau anime Josei.
* '''''Prietena magică''''' este mai bine echivalat cu termenul '''prietenă exotică'''. Acest gen se concentrează pe relația romantică dintre un bărbat și cel puțin o femeie cu origini extraordinare cum ar fi extraterestră (''Tenchi Muyo!'', ''Urusei Yatsura''), supranaturală (''Oh My Goddess!'') sau tehnologică (''Chobits''). De obicei considerată subgen al haremului. 

== Distribuire ==
În timp ce anime-ul intrase în magazinele dinaintea Japoniei anilor 60, a cunoscut o creștere în exportul cultural din timpul expaniunii pieței între anii 1980-1990. Piața anime pentru [[Statele Unite ale Americii]] singură „valorează aproximativ 4.35 miliarde $, conform Japan External Trade Organization”.<ref>{{citat web|url=http://online.wsj.com/article/SB118851157811713921.html?mod=googlenews_wsj|title=Manga Mania|date=2007-08-31|accessdate=2007-08-31|work=Bianca Bosker (Wall Street Journal)}}</ref> Anime-urile erau un succes comercial în Asia, Europa și [[America Latină]]. De exemplu, jocul video Saint Seiza a fost lansat în Europa datorită popularității showului, chiar și după ani de la încetarea transmisiei acestuia.

Companiile de distribuție anime organizează licențele și distribuirile materialelor anime. Anime-ul licențiat este modificat de distribuitori prin dublajul în limba țării și subtitrând melodiile japoneze. Utilizând un tipar de distribuire asemănător Hollywood-ului, lumea este divizată în cinci regiuni.

Unele editări ale referințelor culturale pot să apară pentru urmarea mai eficientă a referințelor culturii non-japoneze.<ref>{{Citat web |url=http://w3.salemstate.edu/~poehlkers/Emerson/Pokemon.html |accessdate=2008-04-23 |titlu=Pokemon Case Study<!-- Bot generated title --> |archive-date=2008-08-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080820181118/http://w3.salemstate.edu/%7Epoehlkers/Emerson/Pokemon.html |dead-url=yes }}</ref> Anumite companii pot să îndepărteze orice conținut inacceptabil, conform legii domestice. Acest proces de editare a fost utilizat foarte mult în trecut (ex. Robotech), încă folosirea sa a fost refuzată datorită cererii de anime-uri în forma lor originală. Această „atingere ușoară” a devenit favorita celor care erau nefamiliarizați cu anime. Utilizarea acestor metode sunt prezente in seria Sailor Moon, unde unele secvente ce prezinta moartea unor personaje sau nuditatea sunt inlaturate sau editate.

Sosirea [[DVD]]-urilor a făcut posibilă includerea multiplelor limbi într-un singur produs. Acest lucru nu s-a întâmplat și cu casetele VHS, în care un fișier VHS era folosit în mod separat și fiecare casetă VHS costa cât un DVD. „Atingerea ușoară” se aplica lansărilor DVD, datorită faptului că includeau versinea dublată și originalul japonez subtitrat, fiind tipic needitat. Anime-ul editat pentru televiziune este de obicei lansat de pe DVD needitat, cu toate scenele intacte.

Rețelele de televiziune transmit regulat programul tv. În Japonia, rețele majore naționale, cum ar fi TV Tokyo fac acest lucru regulat. Stațiile de emisie regionale mai mici transmit anime sub ultra frecvență. În Statele Unite ale Americii, televiziunile prin cablu cum ar fi Cartoon Network, Disney, Sci-Fi și altele își dedică o parte a timpului pauze pentru anime. Sony a pus bazele pentru Animax și canalul Jetix al Disney, pentru emisia animeurilor în multe țări ale lumii. Anime Central emite doar în Marea Britanie. 
Deși este o încălcare a drepturilor de autor, unii fani adaugă subtitrări proprii la unele anime-uri. Acestea sunt distribuite ca fansubs. Implicația etnică a producerii, distribuirii sau urmăririi fansubs sunt subiecte foarte controversate chiar dacă grupurile fansub nu au nici un profit. Odată ce seria a fost licențiată în afara Japoniei, aceste grupuri de obicei încetează distribuția lucrărilor. Într-un caz, Media Factory Incorporated ceruse ca nici un material de-al lor să fie sursă fansubs, lucru respectat de comunitatea respectivă.<ref>{{citat web|title=Anxious times in the cartoon underground|work=CNet|url=http://www.news.com/Anxious-times-in-the-cartoon-underground/2100-1026_3-5557177.html|accessdate=2007-09-06|date=2005-02-01}}{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> În alt caz, Bandai le mulțumise celor ce se ocupau cu fansubs pentru rolul lor în popularizarea serialului ''The Melancholy of Haruhi Suzumiya'' în lumea vorbitoare de limbă engleză.<ref>{{citat web | title=Adventures of the ASOS Brigade Episode 00: Made by Fans for Fans | work= | url=http://asosbrigade.com/ | accessdate=2006-12-23 | archive-date=2007-01-01 | archive-url=https://web.archive.org/web/20070101232949/http://www.asosbrigade.com/ | dead-url=yes }}</ref>

Internetul jucase un rol semnificativ în expunerea anime-ului dincolo de Japonia. Înainte de anii 90, anime-urile aveau o expunere limitată dincolo de granițele Japoniei. Coincidența face că, odată cu creșterea popularității Internetului, anime-urile au cunoscut aceeași expansiune. Combinarea comunităților Internetului și cantitatea de materiale anime în creștere, de la video la imagini, au contribuit la creșterea fancluburilor anime.<ref name="anime-internet">{{citat web|url=http://comipress.com/article/2006/07/20/489|title=100 Questions About Anime & Manga Overseas|date=2006-07-20|accessdate=2007-08-23|work=Comipress}}</ref> Pe măsură ce Internetul cunoaște expansiunea, reclamele de pe Internet cunosc o creștere a revenues de la 1.6 miliarde yeni la peste 180 miliarde între 1995 și 2005.<ref>{{citat web|url=http://en.j-cast.com/2005/12/21000171.html|title=Free Anime: Providers Bear Losses to Build Business|date=2005-12-21|accessdate=2007-08-27|work=J-Cast Business News|archive-date=2007-08-23|archive-url=https://web.archive.org/web/20070823111524/http://en.j-cast.com/2005/12/21000171.html|dead-url=yes}}</ref>

=== Distribuire în afara Japoniei ===
==== Asia ====
Animația japoneză este foarte populară în țări precum Taiwan,<ref name=autogenerated1>[http://ja.wikipedia.org/wiki/%E3%82%A2%E3%83%8B%E3%83%A1 アニメ - Wikipedia<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Coreea de Sud<ref name=autogenerated1 /> și [[Asia de Sud]],<ref name=autogenerated1 /> unde, de exemplu, seria pentru copii ''Doraemon'' s-a extins în [[Thailanda]] și Filipine, egalând seriile Pokémon.<ref>Napier, Susan op. cit., p. 5.</ref>

==== America Latină ====
În America Latină anime-ul a fost distribuit în decada anului 1970, în Mexic și Argentina cu seriile ''Heidi'', ''Princesa caballero'', ''Candy Candy'' și ''Meteoro''.<ref>Animexis. Manga Mania (en español). Consultado el Anime en México, 2008.</ref> Multe alte creații anime precum ''Les seguirían Kimba'', ''El León Blanco'', ''Mazinger Z'',<ref>Medina, Walter. Mazinger: El regreso del gigante mecánico (en español). Consultado el 22 de marzo, 2008.</ref> ''Robotech'' au fost difuzate de programele latin-americane. Spre 1990 anime-ul a câștigat popularitate prin seriale precum ''Saint Seiya'', ''Sailor Moon'', ''Ranma 1/2'' și seriile saga ''Dragon Ball'' și mai târziu ''Pokémon'', ''Card Captor Sakura'' și ''Yu-Gi-Oh''. Distribuitorii erau ''Locomotion'', ''Fox Kids'', ''Cartoon Network''. Actualii distribuitori latin-americani sunt Animax,<ref>http://www.animax-la.com {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090727185810/http://www.animax-la.com/ |date=2009-07-27 }} Consultado el 8 de marzo, 2008.</ref> (succesorul lui Locomotion, loc care a fost cumpărat pentru Sony), Cartoon Network și Etc...TV în Chile.<ref>[http://www.etc.cl/ Anime - etc.cl<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>

==== Europa ====
Anime-ul a fost difuzat în [[Europa]]: [[Spania]], [[Italia]] și [[Franța]] suferind de o "invazie pacifistă". Într-adevăr, primul anime transmis în Franța a fost seria ''Ribon no Kishi'' și ''Kimba, El León Blanco'', însă importul masiv abia începuse doar după succesul seriei ''UFO Theft Grendizer'', predată în 1978.<ref>[http://www.awn.com/mag/issue1.5/articles/goslingeuro1.5.html Anime in Europe<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref> Televiziunea programatoare a anime-ului este un fenomen recent în [[Germania]]. Prima serie de transmisii în Germania de Vest a constat în ''Speed Racer'' în 1971, ''Captain Future'' în 1980, însă cu slabe succese, datorită acuzelor de violență exagerată și nepotrivită pentru copii. În aprilie 2007 [[România]], [[Ungaria]] și Republica Cehă au lansat postul [[Animax]],<ref>[http://www.animaxtv.com/ Situl Animax România]</ref>.

== Vezi și ==
{{Portal|Anime și manga}} 
* [[Manga]]
* [[Animație video originală|OVA]]
* [[Listă de seriale anime fantastice]]
* ''[[Cartea Cărților]]''

== Note ==
{{listănote|2}}

== Bibliografie ==
* Andrea Baricordi et al. (prefazione di Go Nagai). ''Anime - Guida al cinema di animazione giapponese''. Granata press, 1991, pp.&nbsp;319. ISBN 88-7248-014-0; ristampato in [[lingua inglese|inglese]] con il titolo ''Anime - A guide to japanese animation (1958-1988)''. Montreal, Protoculture, 2000, pp.&nbsp;311. ISBN 2-9805759-0-9.
* Luca Raffaelli. ''Le anime disegnate - Il pensiero nei cartoon da Disney ai giapponesi e oltre''. Roma, Minimum Fax, 2005, pp.&nbsp;273. ISBN 88-7521-067-5 (II ed., I ed. 1995).
* {{en icon}} Antonia Levi. ''Samurai from Outer Space: Understanding Japanese Animation''. Open Court, 1996, pp.&nbsp;180. ISBN 0-8126-9332-9.
* Francesco Prandoni. ''Anime al cinema - Storia del cinema di animazione giapponese 1917-1995''. Milano, Yamato Video, 1999, pp.&nbsp;160. (ISBN non disponibile). 
* Arianna Mognato. ''Super Robot Anime - Eroi e robot da Mazinga Z a Evangelion''. Milano, Yamato Video, 1999, pp.&nbsp;128. (ISBN non disponibile). 
* Davide Castellazzi. ''Animeland - Viaggio tra i cartoni made in Japan''. Firenze, Tarab, 1999, pp.&nbsp;200. ISBN 88-86675-50-X.
* Marco Pellitteri. ''Mazinga Nostalgia - Storia, valori e linguaggi della Goldrake-generation''. Roma, King|Saggi, 2002, pp.&nbsp;521. ISBN 88-88678-01-8 (II ed., I ed. Castelvecchi, 1999).
* Marcello Ghilardi. ''Cuore e acciaio - Estetica dell'animazione giapponese''. Padova, Esedra, 2003, pp.&nbsp;204. ISBN 88-86413-65-3.
* Eleonora Benecchi. ''Anime - Cartoni con l'anima''. Bologna, Hybris, 2005, pp.&nbsp;239. ISBN 88-8372-261-2.
* {{en icon}} Susan J. Napier. ''ANIME - From Akira to Howl's Moving Castle''. New York, Palgrave Macmillan, 2005, pp.&nbsp;355. ISBN 1-4039-7052-1.
* Cristian Posocco. ''MangArt''. Milano, costa & nolan, 2005, pp.&nbsp;205. ISBN 88-7437-013-X.
* {{en icon}} Jonathan Clements; Helen McCarthy. ''The Anime Encyclopedia - A guide to japanese animation since 1917''. Berkeley, Stone Bridge Press, 2006, pp.&nbsp;867. ISBN 1-933330-10-4.
* {{en icon}} Dani Cavallaro. ''Anime Intersections. Tradition and Innovation in Theme and Technique''. Jefferson, McFarland, 2007, pp.&nbsp;209. ISBN 978-0-7864-3234-9.
* Andrea Fontana; Davide Tarò. ''ANIME - Storia dell'animazione giapponese 1984-2007''. Piombino, Edizioni Il Foglio, 2007, pp.&nbsp;230. ISBN 978-88-7606-160-8.

== Legături externe ==
{{wiktionary}}
{{wikiquote}}
* {{en icon}}[http://www.dmoz.org/Arts/Animation/Anime/ Anime] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080914141403/http://www.dmoz.org/Arts/Animation/Anime/ |date=2008-09-14 }} la [[Open Directory Project]]
* {{en icon}}[http://www.animeoxide.com/ Anime Series] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090320033346/http://www.animeoxide.com/ |date=2009-03-20 }} la [[Anime Oxide]]
* [https://fortareata-otaku.moe/2022/02/anime-in-romania/ Fenomenul Anime în România]
{{Cinematografia japoneză}}{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Cultura pop japoneză]]
[[Categorie:Terminologie anime și manga]]