Pavel (apostol): Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
→Sfârșitul: Leg. int. |
m →Bibliografie: #1Lib1Ref |
||
(Nu s-au afișat 27 de versiuni intermediare efectuate de alți 15 utilizatori) | |||
Linia 1:
:''A nu se confunda cu [[Pavel Apostol]], [[filozof]] [[român]] din secolul al XX-lea!''
{{Infocaseta Sfânt
|nume= Apostolul Pavel
Linia 25:
|controverse=
}}
[[Fișier:
'''Apostolul Pavel''', sau '''Apostolul Paul''' (n. {{circa}} [[5]] AD, [[Tarsos|Tars]],<ref>[[Faptele apostolilor]] 9:11</ref><ref>Harris, Stephen L. - ''Understanding the Bible''. Palo Alto: Mayfield. 1985. ISBN 978-1-55934-655-9, p. 411</ref> [[Cilicia]] — d. {{circa}} [[64]] sau [[67]]<ref name="Brown1997"/><ref name="Harris"/><ref name="Harris2002"/><ref name="Harris2011"/>, [[Roma]]) este, probabil, cel mai influent misionar creștin timpuriu. Este cunoscut de asemenea ca "Pavel apostolul", "Sfântul Pavel" și "Saul din
▲'''Apostolul Pavel''' (n. {{circa}} [[5]] AD, [[Tarsos|Tars]],<ref>[[Faptele apostolilor]] 9:11</ref><ref>Harris, Stephen L. - ''Understanding the Bible''. Palo Alto: Mayfield. 1985. ISBN 978-1-55934-655-9, p. 411</ref> [[Cilicia]] — d. {{circa}} [[64]] sau [[67]]<ref name="Brown1997"/><ref name="Harris"/><ref name="Harris2002"/><ref name="Harris2011"/>, [[Roma]]) este, probabil, cel mai influent misionar creștin timpuriu. Este cunoscut de asemenea ca "Pavel apostolul", "Sfântul Pavel" și "Saul din Tars". Scrierile atribuite lui de către biserică (epistolele pauline) formează o parte considerabilă a [[Noul Testament|Noului Testament]]. Influența asupra gândirii creștine din epistolele atribuite lui a fost semnificativă, în parte<ref name=saul-paul>{{cite web|title=Saul of Tarsus – known as Paul, the Apostle of the Heathen|url=http://www.jewishencyclopedia.com/articles/11952-paul-of-tarsus|publisher=JewishEncyclopedia.com|accessdate=2012-02-10}}</ref><ref name="ReferenceA">''Oxford Dictionary of the Christian Church'' ed. F.L. Lucas (Oxford) entry on Paul</ref> datorită faptului că a fost considerat un apostol proeminent al creștinismului în răspândirea Evangheliei prin comunitățile creștine timpurii din [[Imperiul Roman]].
{{note de subsol}}
== Etimologie și fonologie ==
Traducere „Paul” vine din latină, numele original pe care acesta-l purta este latinescul „Paulus”, fiind evreu cu cetățenie romană; în timp ce traducerea „Pavel”, vine de pe filieră slavă.
În [[greaca koine]] (sau greaca alexandrină), transliterația numelui apostolului este „Paulos” sau „Pavlos”, în funcție de școala de gândire. Majoritatea cercetătorilor sunt de acord că diftongul αυ, în perioada romană (înainte de sec. IV d.Hr.), era încă pronunțat „au”, și nu „av”<ref>Gignac, Francis T. (1976), ''A Grammar of the Greek Papyri of the Roman and Byzantine Periods: Vol. 1 Phonology'', Milan: Instituto Editoriale Cisalpino-La Goliardica, ASIN B0006CVTGQ</ref>. Din acest motiv pronunția grecească este „Paulos”, și nu „Pavlos”; cum este pronunțat și-n concordanța (un lexicon mai bogat) lui Strong<ref>{{Citat web|url=https://biblehub.com/greek/3972.htm|titlu=Strong's Greek: 3972. Παῦλος (Paulos) -- (Sergius) Paulus (a Roman proconsul), also Paul (an apostle)|publisher=biblehub.com|accessdate=2023-01-05}}</ref>.
Este același motiv pentru care pronunțăm „Saul” (Σαῦλος<ref>{{Citat web|url=https://biblehub.com/greek/4569.htm|titlu=Strong's Greek: 4569. Σαῦλος (Saulos) -- Saul, the Jewish name of the apostle Paul|publisher=biblehub.com|accessdate=2023-03-21}}</ref>), și nu „Savel”, iar Paul ( Παῦλος<ref>{{Citat web|url=https://biblehub.com/greek/3972.htm|titlu=Strong's Greek: 3972. Παῦλος (Paulos) -- (Sergius) Paulus (a Roman proconsul), also Paul (an apostle)|publisher=biblehub.com|accessdate=2023-03-21}}</ref>), diferă doar în prima literă, adică „p”, în loc de „s (sigma)” . Pe de altă parte școala ortodoxă folosește pronunțarea din greaca bizantină, care o succede pe cea koine, și în care diftongul αυ ajunsese deja să fie pronunțat „av”.
== Viața ==
=== Până la convertire ===
Din aluziile autobiografice din scrisorile sale și din cartea neotestamentară „''[[Faptele Apostolilor]]''” (considerată în mod tradițional ca fiind scrisă de un ucenic al lui [[Pavel]], [[Luca]]; cercetarea modernă consideră că autorul Faptelor este anonim și prost informat despre viața lui Pavel)<ref>Charles Guignebert ''Jesus'', Translated from the French by S. H. Hooke, Professor of Old Testament Studies, University of London, University Books, New York, 1956. Citat: „a fost demonstrat că autorul Faptelor nu cunoștea epistolele lui Pavel, ba chiar le contrazice în anumite locuri; că nu înțelege anumite tradiții antice [de ex. [[glossolalia]]]; iar pe deasupra toate descrierile primilor ani ai istoriei [[Biserică (instituție)|Bisericii]] sunt drastic de inadecvate, deși ar trebui să presupunem că i-a cunoscut îndeaproape pe fondatorii ei.”</ref> se cunosc destule episoade din viața acestui apostol. Deși trebuie luate cu precauție, scrierile apocrife și simpla tradiție transmit și ele elemente care pot ajuta la înțelegerea personajului și la creionarea portretului său.
Până la începutul primei călătorii misionare (Faptele Apostolilor 13:9) Pavel este întotdeauna numit Saul. Unii istorici au presupus o schimbare de nume determinată de anumite motive; însă cea mai mare parte dintre cercetători – cu și mai multă credibilitate – consideră că cele două nume, semitic (Saul) și roman (Paul; în cultura bizantină și cea slavă Pavel), îi sunt proprii din copilărie. Într-adevăr, printre evreii din diasporă era comună practica folosirii a două nume, unul ebraic pentru relațiile familiale și statutul religios; celălalt roman (sau, după caz, de altă etnie) – pentru viața publică. În cazul lui Pavel, s-ar fi chemat Saul, întrucât aparținea tribului lui [[Beniamin]] (Veniamin) (cf. Filipeni cap. 3), trib din care se evidențiase primul rege al lui [[Israel]], regele [[Saul]]; și Pavel (lat. Paulus), ca marea ''gens romana'' a Paulilor, acesta era destul de indicat pentru un viitor cetățean roman și, de ce nu, pentru părinții săi care se proclamau, astfel, clienți ai acelei celebre familii, cu care se pare că aveau legături deja mult mai vechi.
Practic, nu se știe nimic despre copilăria și adolescența sa. Din cunoștințele pe care le manifestă în scrierile sale lasă loc presupunerii că el a învățat greaca în forma caracteristică de atunci, denumită ''koine'' (comună). Din frecvența cu care Pavel introduce în scrierile sale, sub forma metaforelor sau pentru alt motiv, referințe la viața civilă, militară și sportivă se poate presupune că era un membru activ al vieții cosmopolite din Tars, pe atunci mare centru comercial și sediul uneia dintre cele mai reputate școli de filosofie și de retorică. Au fost identificate trei texte care permit să se întrevadă la el cultura clasică:
=== Convertirea ===
Pavel nu l-a cunoscut față în față pe [[Isus din Nazaret]] („după trup” cf. 2 Cor 5,16). Curând a intrat în contact cu primii creștini și îndeosebi cu diaconul [[sfântul Ștefan|Ștefan]] (
A urmat o altă perioadă de tăcere și de solitudine petrecută, cel puțin în mare parte, la Tars (
=== Prima călătorie misionară ===
Prima călătorie misionară a făcut-o cu Barnaba și cu Marcu (sau Ioan Marcu, vezi Evanghelia după Marcu, personajul istoric) - cf.
Aici, apostolul a fost nevoit să înfrunte o situație delicată, care are o însemnătate foarte mare pentru istoria creștinismului. Pavel se opune categoric pretențiilor manifestate de unii creștini proveniți dintre evrei, care voiau să impună păgânilor convertiți circumciziunea și alte rituri și prescrieri mozaice. Problema a fost prezentată celorlalți apostoli în așa-zisul „conciliu din Ierusalim” (49 e.n.), unde a avut câștig de cauză teza distincției nete între creștinism și iudaism, chiar dacă s-a admis ca ex-evreii să practice prescrierile lor mozaice și s-a recomandat creștinilor veniți dintre păgâni să se abțină de la unele obiceiuri care puteau ofensa sensibilitatea ebraică (cf.
=== A doua călătorie misionară ===
Din Antiohia, probabil în anul 50 e.n., Paul/Pavel s-a îndreptat spre nord, ajungând, prin comunitățile deja evanghelizate, până în [[Galatia]], de unde s-a îndreptat spre Nord-Vest. A ajuns la [[Alexandria Troadei]] ([[Troada]]), de unde a trecut în [[Grecia]] la [[Neapolis]] (actuala [[Kavala|Cavala]]). Etapele principale au fost: [[Filipi]], [[Tesalonic]], [[Amfipolis|Anfipoli]], [[Bereea]], [[Atena]], [[Corint]] (cf.
[[Fișier:Vatican StPaul Statue.jpg|thumb|{{ill|en|Adamo Tadolini|Adamo Tadolini}}: Sfântul Pavel cu o epistolă în mână, [[Piața Sfântul Petru din Roma]], în plan secund statuia lui [[Isus Hristos]].]]
Din această perioadă (după unii autori, chiar mai repede), Paul/Pavel a inițiat o nouă metodă de apostolat: predicii directe i-a adăugat scrieri sub formă de scrisori.
=== A treia călătorie misionară ===
A treia călătorie misionară a fost de 4 ani. Ea a avut ca obiectiv principal evanghelizarea Asiei. Pavel, ajutat de diverși colaboratori, pentru aproximativ trei ani s-a fixat în Efes. ''Vestea cea bună'' a fost proclamată nu doar în capitală, dar și în numeroase alte localități: [[Milet]], [[Colose]], [[Laodiceea]], [[Ierapoli]] . Convertirile au fost atât de numeroase încât a afectat vizibil vânzările statuetelor [[zeița Artemida|Artemidei]] (zeitatea principal venerată în orașul [[Artenis]]). Negustorii acestor amulete au provocat atunci celebra răzvrătire păgână din Efes, adunând o mare mulțime de popor în marele amfiteatru ca să protesteze contra amenințării cultului Artemidei. Ajutat de câțiva creștini din localitate, Pavel a reușit să scape de protestatari, care nu l-au găsit. Fruntașul orașului a reușit să restabilească liniștea, apostolul, însă, la scurt timp, a plecat de acolo în [[Macedonia]], iar de acolo în Grecia, făcând un popas de trei luni la Corint. De la Corint – ca să evite intrigile și capcanele pregătite de iudei – pe uscat, a plecat spre Ierusalim, unde a dus substanțiala ofertă, adunată cu atâta trudă și răbdare prin toate comunitățile creștine pe unde a predicat, mai ales printre creștinii din Macedonia și [[Ahaia]]
=== Captivitatea ===
Acuzat pe nedrept că ar fi profanat templul de la Ierusalim în care l-a purtat pe ex-păgânul Trofim (cf.
Proba libertății relative se găsește în faptul că el îi poate întâlni pe reprezentanții comunității iudaice (cf.
=== Sfârșitul ===
Linia 71 ⟶ 75:
[[File:Decapitación de San Pablo - Simonet - 1887.jpg|thumb|350px|''Tăierea capului Sfântului Pavel'' - [[Enrique Simonet]],1887]]
Tradiția creștină cea mai veche vorbește de o călătorie misionară a apostolului în [[Spania]], pe care o proiectase mai demult (cf. Rom 15,24.28). [[Epistolele pastorale]] 1 și 2 Timotei și Scrisoarea către Tit – oricât de complicat ar părea – presupun o călătorie în Orient. Pavel a fost în Creta (cf. Tit 1,5), în Macedonia (1Tim 1,3), în Alexandria Troadei (cf. 2Tim 4,13), la Efes (1Tim 1,3), la Milet (2Tim 4,20) și își propunea să ajungă în [[Epir]] (cf. Tit 3,12). Toate aceste evenimente s-au verificat între 63-66 e.
* ''(Această ultimă parte de reconstituire a vieții apostolului, nu se bucură de unanimitate. Sunt, într-adevăr și cercetători care consideră anul morții lui Pavel ca fiind 60 sau 61; dar nu reușesc nici ei să probeze cu documente ipoteza. S-a preferat această reconstituire și cu precizarea de față pentru a crea un tablou mai complet al problemei).''
Linia 142 ⟶ 146:
== Pavel în iconografie ==
=== Atribute ale lui Pavel ===
[[File:Paul_the_Apostle_-_Catacombs_of_St._Tecla,_c._380_C.E..jpg|thumb|Cel mai vechi
Deși Pavel nu făcut parte din grupul celor 12 apostoli care l-au însoțit pe [[Isus din Nazaret]], el este reprezentat împreună cu ei și aceasta prin excluderea unuia sau altuia din ceilalți apostoli, cu scopul de a păstra numărul simbolic 12. Acest fapt dovedește cât de repede a fost asimilat Pavel în rândul apostolilor; probabil datorită neobositei sale activități de organizare desfășurate în comunitățile creștine primare.
Linia 149 ⟶ 153:
Reformatorii secolului al XVI-lea au văzut în Pavel opozantul lui Petru, venerat de catolici. Această preferință a avut urmări destul de însemnate în iconografia din perioada Contrareformei. În ambientul reformat (mai ales în Germania) iconografia s-a îmbogățit cu noi detalii, dintre care cel mai însemnat este reprezentarea lui Pavel cu două săbii: una a martiriului, cealaltă a „Cuvântului lui Dumnezeu”, nefiind exclusă nici interpretarea conform căreia ar fi opusul celor două chei ale lui Petru. (Pot fi amintite aici ciclurile de fresce ale lui [[Peter Vischer]] din Sf. Sebald la [[Nürenberg]] și ciclul lui [[Tilman Reimenschneider]] de la [[Würzburg]], secolul al XVI-lea).
Sabia care, în prezent, este atributul cel mai răspândit și în baza căreia Pavel poate fi identificat cu ușurință, apare în arta plastică destul de târziu (prin secolul al XIII-lea); în arta paleocreștină, însă, Pavel este cel mai des reprezentat cu o carte sau un sul de [[papirus]]. Cu o frecvență mult mai mică este întâlnit și șarpele, amintind de vipera care l-a mușcat pe Pavel după naufragiul pe coastele insulei Malta (cf.
În general, artiștii s-au oprit asupra particularităților vieții apostolului după convertirea sa și ușor de regăsit în scrisorile sale sau în Faptele Apostolilor. Unicul episod păstrat în arta creștină, în care Saul apare ca persecutor al creștinilor este, bineînțeles, scena lapidării protomartirului Ștefan (cf.
=== Teme iconografice legate de viața lui Pavel ===
[[Convertirea
Prima tradiție, și cea mai veche, îl prezintă pa Saul lovit sau învăluit de un halou de lumină, ceea ce spune că Isus cel înviat i se revelează. Din această serie de
[[File:Cappella_Palatina_(39521252972).jpg|thumb|Botezul lui Pavel, {{ill|en|Cappella Palatina|Cappella Palatina}}, [[Palermo]], sec. al XII-lea]]
Cea de-a doua tradiție prezintă un aspect sau altul al aceluiași eveniment
Izvor de inspirație pentru artiști a constituit și episodul narat în
În general, este reprezentat
== Convertirea lui Pavel în artă ==
Scena convertirii sale la creștinism, după contactul
== Anul Paulin ==
Linia 189 ⟶ 194:
* Leclercq H., ''Paul (Saint)'', în ''Dictionnaire d'archéologie chrétienne et de liturgie'', îngrijit de F. Carol - H. Leclercq), Paris, 1907 — pentru reprezentarea iconografică
* Damian, Sorin Dan, “Martiriul Sfinților Apostoli Petru și Pavel”, Editura Herald, București, România, 2010 (163 pagini), ISBN 978-973-111-161-2;
== Lectură suplimentară ==
* Sabou Marius Ioan. ''Sfântul Apostol Pavel și opera sa teologică între iudaism și elenism : O diagnoză a cercetării biblice moderne''. Sibiu, Editura Andreiana, 2023, 302 p. ISBN 9786069891520
== Legături externe ==
Linia 194 ⟶ 203:
* [http://www.crestinortodox.ro/istoria-bisericii/istoria-bisericii-primele-trei-secole/sfantul-apostol-pavel-70582.html Sfantul Apostol Pavel], 6 iulie 2012, ''CrestinOrtodox.ro''
* [http://www.crestinortodox.ro/religie/calatoriile-misionare-sfantului-apostol-pavel-122192.html Calatoriile misionare ale Sfantului Apostol Pavel], 28 iunie 2013, Radu Alexandru, ''CrestinOrtodox.ro''
* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/2039/7/ Panteon creștin - Sfântul Apostol Pavel] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120710175919/http://www.revistamagazin.ro/content/view/2039/7/ |date=2012-07-10 }}, 10 iulie 2002, ''Revista Magazin''
* [http://www.adevarul.ro/actualitate/A_fost_apostolul_Andrei_fondatorul_crestinismului_la_romani_0_730127314.html A fost apostolul Andrei fondatorul creștinismului la români?], 3 iulie 2012, Ilarion Țiu, ''Adevărul''
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Noul Testament]]
[[Categorie:Teologi creștini din secolul I]]
[[Categorie:Apostoli]]
[[Categorie:Sfinți în Biserica Catolică]]
Linia 205 ⟶ 215:
[[Categorie:Iconografie]]
[[Categorie:Oameni din secolul I]]
[[Categorie:Scriitori
[[Categorie:Nașteri în 5]]
[[Categorie:Decese în 64]]
|