aușel
Etimologie
Din auș („moș”, dispărut din limbă, cuvânt moștenit din latină) + sufixul -el. Alternativ, ar putea proveni din latină populară *aucellus („păsărea, păsăruică”) (confer italiană uccello, franceză oiseau) < latină avis.
Pronunție
- AFI: /a.uˈʃel/
Substantiv
Declinarea substantivului aușel | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | aușel | aușei |
Articulat | aușelul | aușeii |
Genitiv-Dativ | aușelului | aușeilor |
Vocativ | aușelule | aușeilor |
- (ornit.) (Regulus regulus) mică pasăre insectivoră cu penele măslinii pe spate, albicioase pe abdomen, cu o pată galbenă-roșcată pe cap.
- (ornit.) (Aegithalus pendulinus sau Remiz pendulinus) pasăre din familia pițigoiului, cu coada și aripile negre, spatele roșu-aprins, creștetul și gușa albe.
Sinonime
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
pasăre (Regulus regulus)
pasăre (Remiz pendulinus)
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online