[go: nahoru, domu]

Va ô cuntinutu

"Crittugrafìa" : Diffirenzi ntrê virsioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
EmausBot (discussioni | cuntribbuti)
n Bot: Aggiungo: af, ar, be-x-old, bg, bn, ca, cs, da, de, el, en, es, et, eu, fa, fi, fr, gan, gl, he, hi, hr, hu, id, ja, ka, kk, ko, la, lv, mhr, ml, mn, ms, nl, nn, no, nv, pms, pt, ro, ru, sl, sq, sr, sv, ta, tg, th, tr, uk, ur, uz, vi, yi, zh
Riga 9: Riga 9:
[[Catigurìa:Matimàtica]]
[[Catigurìa:Matimàtica]]


[[af:Kriptografie]]
[[ar:علم التعمية]]
[[be-x-old:Крыптаграфія]]
[[bg:Криптография]]
[[bn:তথ্যগুপ্তিবিদ্যা]]
[[ca:Criptografia]]
[[cs:Kryptografie]]
[[da:Kryptografi]]
[[de:Kryptographie]]
[[el:Κρυπτογραφία]]
[[en:Cryptography]]
[[es:Criptografía]]
[[et:Krüptograafia]]
[[eu:Kriptografia]]
[[fa:رمزنگاری]]
[[fi:Salaus]]
[[fr:Cryptographie]]
[[gan:暗號學]]
[[gl:Criptografía]]
[[he:קריפטוגרפיה]]
[[hi:बीज-लेखन]]
[[hr:Kriptografija]]
[[hu:Kriptográfia]]
[[id:Kriptografi]]
[[it:Crittografia]]
[[it:Crittografia]]
[[ja:暗号理論]]
[[ka:კრიპტოგრაფია]]
[[kk:Криптография]]
[[ko:암호학]]
[[la:Cryptographia]]
[[lv:Kriptogrāfija]]
[[mhr:Криптографий]]
[[ml:ഗൂഢശാസ്ത്രം]]
[[mn:Криптограф]]
[[ms:Kriptografi]]
[[nl:Cryptografie]]
[[nn:Kryptografi]]
[[no:Kryptografi]]
[[nv:Cryptographic]]
[[pms:Criptografìa]]
[[pt:Criptografia]]
[[ro:Criptografie]]
[[ru:Криптография]]
[[sl:Kriptografija]]
[[sq:Kriptografia]]
[[sr:Криптографија]]
[[sv:Kryptografi]]
[[ta:மறையீட்டியல்]]
[[tg:Криптография]]
[[th:วิทยาการเข้ารหัสลับ]]
[[tr:Kriptografi]]
[[uk:Криптографія]]
[[ur:Cryptography]]
[[uz:Kriptografiya]]
[[vi:Mật mã học]]
[[yi:קריפטאגראפיע]]
[[zh:密码学]]

Virsioni dû 02:28, 24 giugn 2010

La parola crittografia è nu ramu dâ matimàtica chi tratta di metudi pi cudificari lu cuntinutu di nu missaggiu di na manera tali ca sulu li pirsuni chi pussedunu na chiavi di dicudificazzioni ponnu lèggiri lu missaggiu.

Storia

Già ê tempa antichi la mpurtanza di trasmettiri missaggi n codici era granni supratuttu a liveddu dî missaggeri dî vari cuverna, regni, e mperia, pi quistioni cummirciali, pulitichi e ancora cchiù mpurtanti, militari.

Li primi metuda di cudificazzioni eranu certi voti di facili dicudificazzioni puru pi pirsuni a cui lu missaggiu nun era distinatu. Ntô vintesimu sèculu, grazzî n particulari ô sviluppu dî calculatura, na scienza nova, basata supra na mituduluggìa scintifica rubbusta e supra lu sviluppu di na tiurìa dirivata di principi dâ tiurìa dî nùmmura e dâ giomitrìa algebbrica potti cumpariri e affirmarisi.