artificiu
Etimologie
Din franceză artifice < latină artificium.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului artificiu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | artificiu | artificii |
| Articulat | artificiul | artificiile |
| Genitiv-Dativ | artificiului | artificiilor |
| Vocativ | artificiule | artificiilor |
- procedeu (ingenios) folosit spre a împodobi sau a modifica realitatea; podoabă (inutilă).
- (mai ales la pl.) amestec de substanțe chimice (colorate) și de carburanți, folosit la semnalizări luminoase, în scop decorativ etc.
- sârmă scurtă în vârful căreia se află amestecul de mai sus și care, aprins, arde cu o flacără decorativă vie, aruncând mici scântei.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online