garbo

Vezi și : garbó, garbò

engleză

(English)

Etimologie

Din garbage („deșeuri, gunoaie”) + -o.

Pronunție

• AFI: /ˈɡɑːbəʊ/

Substantiv

garbo, pl. garbos

1. (în Australia; fam.) gunoier

   The garbo collects rubbish.

Sinonime

• (în Anglia) bin man, dustman, refuse collector, (în SUA și Canada) garbage collector, garbage man, sanitation engineer, trashman

Cuvinte apropiate

• garbage

Referințe

• Wiktionary

---

esperanto

(Esperanto)

Etimologie

Din germană Garbe („mănunchi, fascicul, legătură”).

Pronunție

• AFI: /ˈɡaɾ.bo/

Substantiv

garbo, pl. garboj

1. (agr.) mănunchi, fascicul, legătură

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Poate din arabă قَالِب ‎(qālib, „contur, formă”), din persană کالب ‎(„mulaj, șablon, formă”) < greacă antică καλόπους ‎(kalópous), din κᾶλον ‎(kâlon, „lemne de foc”) +‎ πους ‎(pous, „picior”).

Pronunție

• AFI: /ˈgarbo/

Substantiv

garbo m., garbi pl.

1. grație, politețe, cuviință, decență, manieră, tact

   Muoversi con garbo.

Sinonime

• educazione, gentilezza, grazia, tatto

Cuvinte derivate

• garbaccio
• garbino

Cuvinte apropiate

• aggarbare
• garbare
• garbatezza
• garbato

Etimologie

Din garbare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru garbare.

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

portugheză

(português)

Etimologie

Împrumutat din italiană garbo.

Pronunție

• (Portugalia) AFI: /ˈɡaɾ.bu/

Substantiv

garbo m., garbos pl.

1. grație, politețe, cuviință, decență, manieră, tact
2. eleganță

Sinonime

• 1: graça
• 2: elegância

Cuvinte derivate

• garboso

Referințe

• Wiktionary
• Wikcionário

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Împrumutat din italiană garbo.

Pronunție

• AFI: /ˈgaɾ.βo/

Substantiv

garbo m., garbos pl.

1. grație, politețe, cuviință, decență, manieră, tact
2. eleganță

Sinonime

• 1: gracia

Cuvinte derivate

• garboso

Cuvinte apropiate

• desgarbado

Referințe

• Wiktionary
• Wikcionário