Drumul Sfântului Iacob

Drumul lui Iacob
Patrimoniul Mondial UNESCO

Țara	Spania
Tip	Cultural
Criterii	ii, iv, vi
Referință	669
Regiunea**	Europa și America de Nord
Anul	1993 (Sesiunea 17-a)
Drumul lui Iacob Drumul lui Iacob (Spania) Poziția geografică
Coordonate	42°52′50″N 8°32′38″W ({{PAGENAME}}) / 42.880561111111°N 8.5438888888889°V
* Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO
Modifică date / text

Drumul lui Iacob (în galiciană Camiño de Santiago) este numit drumul străbătut de pelerini prin diferite țări ale Europei pentru a ajunge la mormântul apostolului Iacob din Santiago de Compostela, Spania.

Istorie

În primul rând sub acest termen se înțelege „Camino Francés” care este un drum medieval principal care leagă regiunea Pirineilor cu mormântul apostolului, traversând orașele Jaca, Pamplona, Estella, Santillana del Mar, Burgos și León. Drumul a luat naștere în prima jumătate a secolului al XI-lea, sub impulsul călugărilor, credincioșii din toate colțurile Europei au început să vină în grupuri mereu mai numeroase la mormântul Sfântului Iacob, îndreptându-se până spre locul care în acele timpuri era considerat finis terrae, căpătul lumii cunoscute, găsind de-a lungul drumului asistență și cazare.

Monument al pelerinului, Burgos. Opera sculptorului Teodoro Antonio Ruiz.

O tradiție fundamentală afirmă că a apostolul Iacob a predicat în Hispania romană, debarcând în Cartagina sau Tarragona și trecând aproape de Padron. Întorcându-se la Ierusalim, a condus Biserica și a fost decapitat de împărătul Irod Agripa I.

În anul 711, anumite teritorii ale Hispaniei au fost invadate și ocupate de arabi, care au pus bazele unui Emirat. Însă în anul 830, o legendă spune că un cioban galican pe nume Pelayo a găsit, călăuzit fiind de apariția unei stele, mormântul apostolul Iacob. După decapitarea lui Iacob, trupul apostolului ar fi ajuns, cu o corabie, pe țărmul Spaniei. Credincioșii au înmormântat trupul lui Iacob în locul în care ciobanul făcuse descoperirea. Începuse deja, înainte de găsirea mormântului, mișcarea de alungare a maurilor, „Reconquista”, însă descoperirea mormântului i-a încurajat pe creștini în lupta pentru eliberarea teritoriului Spaniei și împotriva expansiunii arabe în Europa.

Alfonso al II-lea, rege de Asturia a ordonat construcția unei catedrale în cinstea Sfântului apostol Iacob pe locul în care s-a găsit mormântul, mai exact pe Campus Stellae, pe Câmpul cu Stea - Compostela. Santiago de Compostela a devenit loc de pelerinaj, după Ierusalim și Roma. În scurt timp, Santiago de Compostela mai important și mai frecventat decât Ierusalim, care devenise prea periculos și nesigur. S-au dezvoltat și au început să fie mai cunoscute diverse localități de pe Camino, cum sunt: Puente de la Reina, Logrono, Santo Domingo de la Calzada, Burgos, Sahagun, Leon și Astorga.

Un ghid al pelerinilor din secolul al XII-lea este în culegerea de manuscripte latină Liber Sancti Jacobi; aici sunt amintite 4 drumuri pe teritoriul Franței care se unesc la Munții Pirinei. În anii 1970-1980 are loc o reactivare a pelerinajului la mormântul lui Iacob, iar în anul 1993 drumul principal de pe teritoriul Spaniei este declarat patrimoniu mondial UNESCO.