Grigore T. Popa
Grigore T. Popa (n. 1 mai 1892, Șurănești, Vaslui - d. 18 iulie 1948, București) a fost un medic român, membru corespondent al Academiei Române.
Elev la Liceul Național Iași în perioada 1903-1911, urmează apoi cursurile Facultății de Medicină din Iași. După specializări la Chicago (bursă Rockefeller) și Londra, Gr. T. Popa revine în țară, unde devine titular al Catedrei de Anatomie și Embriologie la Institutul de Anatomie Iasi al Facultății de Medicină din Iași (1928). A lucrat în acest oraș până în 1942, când s-a transferat la București. Valoarea descoperirilor sale din domeniul relațiilor neuroendocrine, sistemul port hipofizar, i-au asigurat o recunoaștere mondială.
Istoricul descoperirii sistemului port hipotalamo-hipofizar
Grigore T. Popa reprezintă „sistemul port” între endocrinologia istorică și endocrinologia modernă.
Grigore T. Popa rămâne în istoria endocrinologiei mondiale prin descoperirea în 1930, împreună cu australianca Una Fielding, a sistemului vascular port hipotalamo-hipofizar, descoperire realizată în perioada în care lucrau împreună la Londra.
Lucrând în laboratorul profesorului Rainer din București, profesorul Popa începuse deja studiul vaselor sangvine din regiunea hipofizară, vase ce adesea sunt foarte clar văzute la autopsii trecând de-a lungul tijei hipofizei umane.
Beneficiind de o bursa Rockfeller, la sugestia profesorului Eliot Smith, profesorul Popa și Una Fielding au realizat studiul acestor vase prin disecția a 40 de cadavre adulte, 10 feți de vârste diferite, dar și de câini, pisici, porci, cai și oi. Pentru evidențierea vaselor sangvine din această regiune ei au realizat secțiuni seriale frontale, sagitale și transversale și au folosit injectarea cu cerneală de India.
Rezultatele acestor cercetări au fost comunicate în 1930 la Anatomical Society of Great Britain and Ireland (Londra) și publicate în Journal of Anatomy [1][2] și în The Lancet[3]. Aceste lucrări au fost republicate de Academia Română in extenso în 1933 și 1935. La Conferința Lister, profesorul Harvey Cushing a realizat un rezumat magistral al faptelor legate de cooperarea funcțională între corpul pituitar și hipotalamus.
Împreună cu G.W. Harris publică în 1938 o lucrare experimentala „A technique for operations on the hypotalamo-hypophisial region of the rabbit”. Prin cercetările realizate, Gr.T. Popa a descifrat mecanismul foarte fin al secreției hipotalamusului și al legăturii hipotalamusului cu hipofiza, demonstrând unitatea hipotalamo-hipofizară întrevăzută de Cushing.
Relația dintre sistemul nervos și sistemul endocrin a preocupat mari oameni de știință precum G. Roussy si M. Mosinger, care au publicat „Tratatul de neuroendocrinologie” în 1946, dar natura legăturii dintre creier și hipofiza era încă controversată.
Alte domenii de cercetare
Alte lucrări ale sale sunt investigațiile privind structura funcțională a pericardului, a meningelor sau a spermatozoizilor, tanicitele, dubla inervare a fibrei musculare, prezența în lichidul cefalo-rahidian a cerebrostimulinei.
Deși anatomist, profesorul Popa a abordat și probleme de biochimie și hormonologie.
Profesorul Popa l-a sfătuit pe George Emil Palade să-și continue studiile în Anglia sau America.
Activitatea culturală
În 1936, împreuna cu Mihail Sadoveanu și George Topârceanu, a fondat revista "Însemnări ieșene", publicație de prestigiu în cultura romanească.
Gr.T. Popa s-a stins din viață pe 18 iulie 1948, la București.
Universitatea Grigore T. Popa de Medicină și Farmacie din Iași îi poartă numele.
Referințe bibliografice
- ^ Popa G.T., Fielding U.. A portal circulation from the pituitary to the hypothalamic region. J. Anat., Lond. 1930; 65: 88.
- ^ Popa G.T., Fielding U.. Hypophysio-portal vessels and their colloid accompaniment. J. Anat., Lond. 1933; 67: 227.
- ^ Popa G.T., Fielding U.. The vascular link between the pituitary and the hypothalamus. Lancet 1930; ii: 238.
.
|
Acest articol biografic despre un medic român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi Proiectul de Medicină și Portalul de Medicină. |