[go: nahoru, domu]

Sari la conținut

Viola de Teschen

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Viola de Teschen
Reginӑ consort a Boemiei și Poloniei

Viola de Teschen (de Jarmila Haldová)
Date personale
Născutăc. 1291
Decedată21 septembrie 1317
Boemia, Cehia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăMӑnӑstirea Vyšší Brod
PărințiMieszko I de Teschen
Grzymisława (?)
Frați și suroriWładysław of Oświęcim[*][[Władysław of Oświęcim (Polish duke)|​]]
Cazimir I de Teschen[*] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuVenceslau al III-lea (din )
Petru de Rosenberg[*] (din ) Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațieregină[*] Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriregină
Familie nobiliarăPiast
Regina a Boemiei si Poloniei
Domnie5 octombrie 1305 - 4 august 1306
PredecesorElisabeta Richza a Poloniei
Succesor
  • Anna de Boemia
  • Hedviga a Poloniei
Reginӑ a Ungariei
Domnie5 octombrie 1305 – 6 decembrie 1305
PredecesorElisabeta Richza a Poloniei
SuccesorHedviga de Kalisz

 

Viola de Teschen, cunoscută mai târziu sub numele de Elisabeta (în poloneză Wiola Elżbieta cieszyńska, în cehă Viola Alžběta Těšínská, în germană Viola Elisabeth von Teschen; n.c. 1291 - d. 21 septembrie 1317), a fost regină a Boemiei, a Poloniei și a Ungariei, prin căsătoria cu Venceslau al III-lea al Boemiei.

Viola a fost fiica lui Mieszko I, duce de Teschen aparținând Casei Piaștilor, și a soției lui, probabil Grzymisława[1] (numele și originea căreia nu au fost cu certitudine stabilite). A fost numită după străbunica ei paternă Viola, soția ducelui Casimir I de Opole .

Biografia

Regină a Boemiei și a Poloniei

Viola s-a căsătorit cu Venceslau al III-lea, rege al Boemiei și al Poloniei, pe 5 octombrie 1305 la Brno. Motivele căsătoriei nu sunt prea clare. Deși cronicarii au descris ulterior cât de frumoasă era Viola, tatăl ei, ducele Mieszko I, a fost doar unul dintre vasalii regelui Venceslau al III-lea deci din punct de vedere al rangului căsătoria era inegală. Motivul principal nu a fost frumusețea ei, ci probabil poziția strategică a ducatului Cieszyn (Teschen) între Regatul Boemiei și cel al Poloniei. La patru zile după nuntă (pe 9 octombrie), Venceslau al III-lea și-a anulat logodna de lungă durată cu prințesa Elisabeta de Töss, fiica regelui Andrei al III-lea al Ungariei, renunțând astfel la pretenția sa la coroana ungară.[2]

După căsătorie, Viola a luat numele Elisabeta, dar unirea ei cu regele nu a fost una fericită, datorită stilului de viață libertin al soțului și opoziției puternice a nobilimii boeme, care respingea această căsătorie ce nu corespundea ca rang unui rege al Boemiei. Zece luni mai târziu, pe 4 august 1306, regele Venceslau al III-lea a fost ucis în Olomouc în circumstanțe neclarificate, iar Viola a rămas văduvă la numai cincisprezece ani. Probabil datorită vârstei lor, ei nu au avut un moștenitor.

Tânăra văduvă a rămas la Praga în compania altor trei tinere care au devenit ulterior regine: Elisabeta Richza a Poloniei de 18 ani, Anna Přemyslovna de 16 ani și Elisabeta Přemyslovna de 14 ani (ultimele două fiind cumnate ale Violei, surorile lui Venceslau al III-lea). Mai târziu, ea s-a aflat des în Moravia, locuind în orașele pe care le primise în proprietate ca văduvă.

A doua căsătorie

După arestarea lui Henric de Lipá (aflat într-o relație romantică cu Elisabeta Richza), Elisabeta Přemyslovna, devenită regină a Boemiei și soțul ei Ioan de Luxemburg, s-au străduit să-l câștige de partea lor pe puternicul nobil Petru I de Rosenberg, care era logodit cu fiica lui Henric de Lipá. Curând Petru I de Rosenberg a anulat această logodnă și s-a aliat cu regele și regina Boemiei. Pentru a-și consolida legătura cu noul său aliat, regele Ioan i-a oferit căsătoria cu regina văduvă, Viola. Căsătoria a avut loc în 1316, dar fiind una foarte scurtă, cei doi nu au avut copii. Viola a murit în anul următor pe 21 septembrie și a fost înmormântată în cripta familiei Rosenberg din Mănăstirea Vyšší Brod.  

Bibliografie

  • Józef Golec, Stefania Bojda: Słownik biograficzny ziemi cieszyńskiej, vol. 1, Cieszyn 1993, p. 91.
  • Kazimierz Jasiński: Rodowód Piastów śląskich, vol. 3, Wrocław 1977.
  • Idzi Panic: Poczet Piastów i Piastówien cieszyńskich, Cieszyn, p. 8.
  1. ^ „Mieszko I cieszyński - POCZET.COM”. www.poczet.com. Accesat în . 
  2. ^ „BOHEMIA”. fmg.ac. Accesat în .