[go: nahoru, domu]

Sari la conținut

Viorica Vrioni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Viorica Vrioni
Date personale
PărințiAida Vrioni[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalTango  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1930-1940
Case de discuriColumbia

Viorica Maria Vrioni (n. 7/20 mai 1912 - d. 198x) a fost o actriță de teatru de revistă și cântăreață de muzică ușoară din perioada interbelică, dar a colaborat și cu marile case de discuri ale acelor vremuri. Agatha Grigorescu-Bacovia, soția marelui poet George Bacovia, scria în cartea sa de memorii Poezie sau destin... despre aceasta că „era o apreciată dizeuză la radio, căreia pictorul B. Bulgaru, care participa la dineurile Aidei, i-ar fi făcut un frumos portret în mărime naturală”. A fost colegă cu scriitoarea Lucia Demetrius la Conservatorul din Viena, unde a studiat timp de 8 luni în perioada 1934-1935. A lansat, împreună cu casa de discuri Columbia, cântece precum Plânge marea, Tristă duminică (melodia celebră la acea vreme în întreaga lume compusă de Rezső Seress, cunoscută și drept „cântecul maghiar de sinucidere”), S'a stins pe drum un felinar sau E cea din urmă scrisoare. A fost fiica primei jurnaliste profesioniste din România, Aida Maria Vrioni (pe numele ei de fată, Maria Mateescu) și a lui Ștefan Vrioni. Jurnalista nota în memoriile sale, adunate de către Arhivele Naționale Române în volumul Din scrierile uitate ale Aidei Vrioni - Volumul I. Memorii și corespondență, dezamăgirea față de fiica sa a cărei carieră (actriță) o consideră ca fiind ratată și neserioasă.

A avut o căsnicie nefericită cu Nicolae Terianu, de care ulterior a divorțat. Cei doi au avut o fiică, pe nume Catinca.[1] În prezent, fiica ei, Catinca Terianu, este stabilită la Paris și este manager de rezervări la La Marina de Paris.[2]

An Piese Compozitor Textier Acompaniament
1935 Cântecul tavernei [tango]
Tangoul nopții [tango]
S. Richard
Elly Roman
Mihail Solomon
Elly Roman & Al. Bebe
Orchestra „Elly Roman”
1935 Scripca [tango-romanță]
Pe ulița armenească [cântec românesc]
Max Halm
cântec popular
N. Constantinescu & N. Vlădoianu
cântec popular
Orchestra „Harry Sandauer”
1935 Fericirea mea e'n noaptea [foxtrot]
Mereu - Valse d'amour [englsih-vals]
Herrmann Leopoldi
Max Halm
Puiu Maximilian
N. Constantinescu & N. Vlădoianu
Orchestra „Harry Sandauer”
1936 Radu mamei, Radu [cântec românesc]
Mărioara lui nenicu [cântec românesc]
cântec românesc cântec românesc Taraful „Ion Matache”
1936 Dacă vrei să știi [tango]
Ne-am cunoscut în carnaval [tango]
G. Dendrino
Max Halm
N. Kirițescu
Puiu Maximilian
Orchestra „Hönigsberg”
1935 E cea din urmă scrisoare [tango]
S'a stins pe drum un felinar [tango]
Efim Sclearov
Efim Sclearov
Puiu Maximilian
Puiu Maximilian
Orchestra „Harry Sandauer”
1936 Tristă duminică [tango]
Plânge marea [tango]
Seress Reszo
Max Halm
Liviu Miron
Puiu Maximilian
Orchestra „Hönigsberg”
1936 Dacă vrei să știi [tango]
Ne-am cunoscut în carnaval [tango]
Gherase Dendrino
Nicolae Kirițescu
Max Halm
Puiu Maximilian
Orchestra „Hönigsberg”
1936 De-ai fi rămas[3] [tango]
Nu-ți pare rău când vezi că plâng [tango]
V. Citov
Ion Vasilescu
E. I. Mirea
N.Constantinescu & N.Vlădoianu
Orchestra „Hönigsberg”
1937 Văduvie, văduvie [cântec românesc]
Glasul roților de tren [cântec românesc]
Gherase Dendrino
Ion Vasilescu
N. Roman & I. Dinescu
N. Constantinescu & N. Vlădoianu
Orchestra Teatrului „Sandu Marcu”
Orchestra Teatrului „Alhambra”
1937 Stau în poartă și aștept postașul [cântec românesc]
Leac, leac și-un colac [cântec românesc]
Ion Vasilescu
Mișu Constantinescu
N. Constantinescu
N. Constantinescu
Orchestra Teatrului "Alhambra"


1938- Nopți întregi te aștept (cover după Rina Ketty- J attendrai)

1939- Viața e a ta (duet cu Dorel Livianu) [4][nu este de încredere]

  1. ^ „https://m.facebook.com/uranusdisparut/photos/a.908878572467173/4038021669552832/?type=3”. Cartierul Uranus.  Legătură externa în |title= (ajutor)
  2. ^ „Viorica Vrioni” (în engleză). Discogs. Accesat în . 
  3. ^ „Discogs”. Accesat în 16 februarie 2023.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  4. ^ Viata e a ta, Waltz, Life is yours, 1930s, duet with Viorica Vrioni, accesat în