[go: nahoru, domu]
Wikipedia

Evoluția demografică a românilor din Serbia

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

În Serbia trăiesc astăzi trei comunități de români:

Date generale

modificare

Numărul total al românilor din Serbia în diverse perioade istorice era:

  • 1846 Primele date statistice legate de românii din Serbia menționează prezența a 97.215[1] români.
  • 1857 geograful francez Guillaume Lejean cifrează numărul românilor din Serbia la 104.343[2] persoane.
  • 1866: Conform Geographisches Handbuch zu Andrees Handatlas (Leipzig und Bielefeld, 1882), în Serbia trăiau conform datelor statistice din 1866 127.545 români, constituind 10,5 % din populația totală a țării.
  • Conform Meyers Konversationslexikon (Verlag des Bibliographischen Instituts, Leipzig und Wien, Vierte Auflage, 1885-1892) trăiau în regiunea Timoc (adică în Serbia, dar și în Bulgaria) 250.000 români.
  • 1884: datele statisticile indică prezența a 149.727[3] români în Serbia (9,68%)
  • 1890: datele statisticile indică prezența a 143.684[4] români în Serbia (6,64%)
  • 1895: 159.510 români, constituind 6,4 % din populația statului.
  • 1900: Conform statisticilor oficiale sârbești, numărul românilor scade brusc și fără motiv la 122.429 persoane, motiv pentru care veridicitatea acestor cifre a devenit tema unor dispute.
  • 1921: Conform primului recensămtului iugoslav, care s-a petrecut în 1921, repartiția românilor din teritoriul Serbiei de astăzi era astfel:
  1. În Serbia de la sud de Dunăre trăiau 159.549 români. Această cifră include însă și 9.451 aromâni din Macedonia de nord (înglobată în 1912 Serbiei)
  2. În Banat (Banatul sârbesc) trăiau 67.897 români
  3. În Bačka (Bacica) și în Barania trăiau 1.633 români (aici este vorba de fapt de țigani băieși, prezenți și în sud-vestul Ungariei)
  • 1931:
  1. În estul Serbiei Centrale trăiau conform datelor oficiale 57.000 români
  2. În Voivodina erau înregistrați 78.000 români
  • 1948: 59.263 români în Voivodina
  • 1953:
  1. 198.793 vorbitori de limbă română în Serbia Centrală, însă numai 29.000 persoane înregistrate drept români (oficial: vlahi)
  2. 57.218 români în Voivodina
  • 1961:
  1. În estul Serbiei Centrale: 1.330 români (oficial: vlahi)
  2. În Voivodina: 57.259 români
  • 1971: 52.987 români în Voivodina
  • 1981:
  1. În Iugoslavia trăiau 135.000 persoane vorbitoare de "limbă valahă" (majoritatea în estul Serbiei Centrale)
  2. În Voivodina: 47.289 români
  • 1991:
  1. În Serbia trăiau 71.536 persoane vorbitoare de "limbă valahă" (aproape toate în estul Serbiei Centrale); însă numai 16.539 persoane înregistrate drept valahi
  2. În Voivodina: 38.832 români
  • 2001: 74.630 români și 89.333 vorbitori de limbă română. În toamna aceluiaș an este recunoscută oficial apartenența vlahilor la minoritatea română.
  1. În Serbia Centrală au fost înregistrate 59.729 persoane vorbitoare de limbă română, respectiv 44.110 români
  2. În Voivodina au fost înregistrate 29.604 persoane vorbitoare de limbă română, respectiv 30.520 români
  • 2011:
  1. numărul de cetățeni sârbi care s-au declarat vlahi era de 35.330[5]

Date detaliate

modificare

1857

modificare
 
Harta administrativă a estului Serbiei din 1891
Numărul românilor din estul Serbiei Centrale în anul 1857, după G. Lejean
Provincia Români
Požarevac (Pojarevăț) 39.728
Krajina (Craina) 35.671
Crna Reka 20.597
Ćuprija 7.351
Smederevo (Semendria), plașa Podunavlje 996
Total: 104.343 români în Serbia


1921

modificare
 
Regiunile Iugoslaviei din perioada 1918-1922
 
Estul Serbiei în perioada 1918-1922
 
Vlahii din Serbia
Proporția românilor și a sârbilor în estul Serbiei (Valea Timocului)
conform rezultatelor recensământului iugoslav din 1921
Unitate administrativă Români Sârbocroați Alții
Regiunea Krajina (Regiunea Craina) 58,3 % (61.604) 40,4 % 1,2%
Plașa Ključ 86,5 % (15.037) 12,9 % 0,6 %
Plașa Brza Palanka 82,2 % (13.918) 15 % 2,8 %
Plașa Poreč 72,7 % (9.384) 26,7 % 0,6 %
Plașa Negotin 45,1 % (17.325) 53,5 % 1,4 %
Plașa Krajina (Craina) 28,8 % (5.940) 70 % 1,2 %
Regiunea Timok (Regiunea Timoc) 25% (33.847) 73,7% 1,2 %
Plașa Boljevac (Bolievăț) 55,7 % (17.856) 43,8 % 0,5 %
Plașa Zaječar (Zăiceari) 37,8 % (15.653) 61,3 % 0,9 %
Orașul Zaječar (Zăiceari) 3 % (268) 87,7 % 9,4 %
Regiunea Braničevo (Regiunea Pojarevăț) 20% (43.732) 79,2% 0,7%
Plașa Zvižd 57,6 % (11.356) 41,2 % 1,2 %
Plașa Homolje 56,6 % (11.622) 42,7 % 0,7 %
Plașa Ram 10,3 % (3.251) 89,1 % 0,6 %
Plașa Mlava 26 % (11.983) 73,9 % 0,1 %
Plașa Morava 17 % (5.085) 82,8 % 0,2 %
Regiunea Pomoravlje (Regiunea Morava) 3,2 % (5.845) 96 % 0,8 %
Plașa Despotovac (Despotovăț) 8,7 % (1.836) 91,2 % 0,1 %
Plașa Resava 8,3 % (2.380) 91 % 0,7 %
Plașa Belica 1,8 % (739) 97,2 % 1 %
Plașa Paračin 1,4 % (599) 96,9 % 1,7 %
Plașa Temnic 1,3 % (295) 98,3 % 0,4 %
Întinderea unităților administrative de la acea vreme nu corespunde
mereu cu cea de astăzi, chiar dacă unele denumiri sunt identice. (vezi harta alăturată)
Sunt enumerate doar unitățile administrative în care proporția românilor se ridică la cel puțin un procent.
Proporția românilor și a sârbilor în nordul Serbiei (Voivodina)
conform rezultatelor recensământului iugoslav din 1921
Unitate administrativă Români Sârbocroați Alții
Regiunea Banat (Banatul sârbesc) 12 % (67.897) 42,7 % 45,2 %
Plașa Alibunar 36,5 % (15.413) 37 % 26,3 %
Plașa Vršac (Vârșeț) 33 % (12.470) 22,9 % 44,1 %
Plașa Bela Crkva (Biserica Albă) 21,2 % (7.268) 27,7 65,8 %
Plașa Pančevo (Panciova) 20,6 % (9.683) 33,4 % 45,9 %
Plașa Veliki Bečkerek (Becicherecul Mare) 16,8 % (10.269) 30,9 % 67,7 %
Plașa Kovin (Cuvin) 14 % (4.734) 49,4 % 36,5 %
Plașa Kovačica (Covăcița) 11,2 % (5.183) 52,6 % 36,2 %
Orașul Bela Crkva (Biserica Albă) 6,5 % (627) 27,7 % 65,8 %
Plașa Jaša Tomič 1,7 % (633) 23,4 % 74,9 %
Orașul Vršac (Vârșeț) 1,7 % (471) 37,1 % 44,1 %
Orașul Pančevo (Panciova) 1,4 % (265) 48 % 50,7
Regiunea Bačka (Bacica)
Plașa Darda 1,5 % (449) 25,8 % 72,6 %
Plașa Apatin 1 % (503) 27,5 % 71,4 %
Întinderea unităților administrative de la acea vreme nu corespunde
mereu cu cea de astăzi, chiar dacă unele denumiri sunt identice.
Sunt enumerate doar unitățile administrative în care proporția românilor se ridică la cel puțin un procent.
 
Harta administrativă actuală a Serbiei
 
Românii din Serbia conform recensământului din 2002

     1-5%

     5-10%

     10-15%

     15-25%

     25-35%

     peste 35%

1961

modificare
Proporția românilor și a sârbilor în nordul Serbiei (Voivodina)
conform rezultatelor recensământului iugoslav din 1961
Unitate administrativă Români Sârbi Alții
Districtul Banatul de Sud
Comuna Alibunar 43,4 % (14.300) % %
Comuna Uljma 17,6 % (2.435) % %
Comuna Vršac (Vârșeț) 17,2 % (8.161) % %
Comuna Kovačica (Covăcița) 12,4 % (4.306) % %
Comuna Plandište 12 % (2.352) % %
Comuna Bela Crkva (Biserica Albă) 9,1 % (2.391) % %
Comuna Pančevo (Panciova) 7,7 % (7.237) % %
Comuna Kovin (Cuvin) 7,6 % (3.042) % %
Districtul Banatul Central
Comuna Žitište (Jitiște) 14,7 % (4.645) % %
Comuna Zrenjanin (Becicherecul Mare) 4,3 % (4.007) % %
Comuna Sečani 4,2 % (1.193) % %
Districtul Bačka de Sud
Comuna Bač 1,3 % (292) % %
Districtul Bačka de Vest
Comuna Apatin 3 % (1.052) % %
Comuna Bezdan 1,7 % (271) % %
Sunt enumerate doar unitățile administrative în care proporția românilor se ridică la cel puțin un procent.

1971

modificare
Proporția românilor și a sârbilor în nordul Serbiei (Voivodina)
conform rezultatelor recensământului iugoslav din 1971
Unitate administrativă Români Sârbi Alții
Districtul Banatul de Sud
Comuna Alibunar 38,6 % (12.296) % %
Comuna Vršac (Vârșeț) 16,4 % (9.955) % %
Comuna Kovačica (Covăcița) 11,7 % (3.904) % %
Comuna Plandište 12,3 % (2.199) % %
Comuna Bela Crkva (Biserica Albă) 8,8 % (2.233) % %
Comuna Pančevo (Panciova) 6 % (6.672) % %
Comuna Kovin (Cuvin) 7,3 % (2.899) % %
Districtul Banatul Central
Comuna Žitište (Jitiște) 13,8 % (1.402) % %
Comuna Zrenjanin (Becicherecul Mare) 2,9 % (3.818) % %
Comuna Sečani 4,8 % (1.055) % %
Districtul Bačka de Sud
Comuna Bač 1,8 % (352) % %
Districtul Bačka de Vest
Comuna Apatin 4,16 % (1.427) % %
Sunt enumerate doar unitățile administrative în care proporția românilor se ridică la cel puțin un procent.

2002

modificare
  1. ^ Jovan, Gavrilović (). Prilog za geografiju i statistiku Srbije. Glavni izvod popisa Srbije u godini 1846 [Apendice pentru geografia și statistica Serbiei. Extras principal al recensământului Serbiei din 1846]. Tradus de Iovan, Gavrilovici. Glasnik DSS. p. 186–190. 
  2. ^ Guillaume, Lejean (). Ethnographie de la Turquie d'Europe par G. Lejean: Ethnographie der europäischen Türkei. J. Perthes. 
  3. ^ Royaume de Serbie, Ministère de l'Agriciculture, de l'Industrie et du Commerce, Division de la Statistique générale (). Statistique de la Serbie Volume XVI (PDF). Imprimerie d'Etat du Royaume de Serbia. p. XXVIII. 
  4. ^ Statistique de la Serbie Tome I (PDF). Imprimerie d'Etat du Royaume de Serbia. . p. LXVII. 
  5. ^ [1] Arhivat în , la Wayback Machine., 29 octombrie 2013, RES, Recensamantul Serbiei din 2011, accesat la 30 octombrie 2013
Numărul românilor (valahilor) din Serbia de răsărit conform rezultatelor recensământului din 2002
și estimările organizațiilor românești din Serbia legate de numărul acestora
Unitatea administrativă
(județ, respectiv raion) 		Populația totală
2002 		"Vlahi"
2002 		Români
2002 		Vlahi și
români 		Limba maternă română
și "valahă" 		Numărul estimat
(%)
Județul Braničevo 200.503 14.083 887 14.970 (7,47%) 20.656 (10,3%) 76.300 (38,5%)
Veliko Gradište (Grădiștea Mare) 20.659 354 117 471 (2,28%) 742 (3,59%) 3.800 (18,1%)
Golubac (Golubăț) 9.913 870 65 935 (9,43%) 1.280 (12,91%) 5.200 (52%)
Žabari 13.034 342 107 449 (3,44%) 876 (6,72%) 2.000 (15,4%)
Žagubica (Jagubița) 14.823 3.268 54 3.322 (22,41%) 4.013 (27,07%) 11.400 (76%)
Kučevo 18.808 5.204 122 5.326 (28,32%) 7.100 (37,75%) 15.700 (82,6%)
Malo Crniće 13.853 401 76 477 (3,44%) 962 (6,94%) 6.100 (43,8%)
Petrovac (Petrovăț) 34.511 3.535 251 3.786 (10,97%) 5.507 (15,96%) 18.200 (52,8%)
Požarevac (Pojarevăț) 74.902 109 95 204 (0,27%) 107 (0,23%) 13.900 (18,6%)
Județul Bor 146.551 16.449 659 17.108 (11,67) 24.508 (16,72) 109.900 (74,99%)
Bor 55.817 10.064 107 10.171 (18,22%) 10.673 (19,12%) 46.100 (82,2%)
Kladovo (Cladova) 23.613 568 216 784 (3,32%) 1.540 (6,52%) 16.300 (74,1%)
Maidan 23.703 2.817 67 2884 (12,17%) 3.815 (16,1) 18.600 (78,2%)
Negotin 43.418 3.000 269 3.269 (7,53%) 8.480 (19,53%) 28.900 (65,8%)
Județul Zaječar (Zăiceari) 137.561 7.155 309 7.454 (5,43%) 8.643 (6,28%) 27.100 (19,7%)
Boljevac 15.849 4.162 83 4.245 (26,78%) 4.453 (28,1%) 10.200 (63,8%)
Zaječar (Zăiceari) 65.969 2.981 221 3.202 (4,85%) 4.169 (6,32%) 16.100 (24,4%)
Knjaževac 37.142 3 4 7 (-) 0 600 (1,62%)
Sokobanja 18.571 9 1 10 (-) 0 200 (1,05%)
Județul Pomoravlje 227.435 2.049 484 2.533 (1,11%) 3.070 (1,35%) 33.200 (14,6%)
Despotovac (Despotovăț) 25.611 427 38 465 (1,82%) 622 (2,43%) 16.600 (64,82%)
Jagodina 70.894 30 230 260 (0,37%) 0 1.400 (1,97%)
Paraćin 58.301 1 102 103 (0,18%) 0 700 (1,2%)
Rekovac 13.551 0 1 1 (-) 0 0
Svilajnac 25.511 235 81 316 (1,24%) 404 (1,58%) 10.300 (40,37%)
Ćuprija 33.567 1.356 32 1.388 (4,14%) 1.670 (4,98%) 4.200 (12,5%)
Județul Podunavlje 226.589 44 89 133 - 8.800 (3,88%)
Smederevo (Semendria) 109.809 9 23 37 (-) 0 4.800 (4,5%)
Velika Plana 44.470 35 66 101 (-) 0 4.000 (9,1%)
Județul Nišava
Svrljig 17.284 1 2 3 (-) 0 400 (1,78%)
Total Serbia răsăriteană 39.882 2.778 42.660 58.221 245.700
Belgrad 1.373.651 71 1.379 1450 1.436
Serbia centrală (total) 5.466.009 39.953 4.157 44.110 59.729 260.000
Voivodina 2.031992 101 30.419 30.520 (1,5%) 29.604 (1,46%) 35.000
Serbia (total) 7.498.001 40.054 34.576 74.630 (1%) 89.333 (1,19%) 300.000 (4%)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Evoluția_demografică_a_românilor_din_Serbia&oldid=16402070